Cred ca daca as fi stiut de la inceput cat de complexa e treaba asta cu bloggingul, probabil ca nici nu ma apucam. Visasem destula vreme la un blog, citeam cateva de la fratii nostri de peste ocean, sesizasem ca e multa munca pe acolo. Dar zau ca nu poti realiza adevarata dimensiune a efortului pana nu il faci tu.

Complexitatea muncii de blogger

Subiectul ar merita un articol distinct, ceea ce inseamna ca astazi doar amintesc cateva din directii. Munca de blogger este foarte complexa si se poate imparti in urmatoarele activitati:

  • scrierea de articole si formatarea lor intr-un mod care sa permita o lectura cat mai usoara;
  • interactiunea cu cititorii, care se face prin raspunsul la comentarii, citit si comentat pe alte bloguri si pe Facebook sau/si alte retele sociale;
  • realizarea de fotografii cat mai bune;
  • designul si aspectul blogului;
  • munca de SEO;
  • promovarea blogului si a articolelor;
  • aspecte tehnice ale blogului: intretinere, update-uri, ceva cunostinte de html (eu sunt varza);
  • reluarea unor articole mai vechi si imbunatatirea lor;
  • monetizarea, adica posibilitatea de a castiga ceva din miile de ore dedicate blogului;
  • analiza a ceea ce faci.

Doar enumerandu-le si imi dau seama cat e de greu ­čÖé Evident ca ai nevoie de pasiune, altfel nu poti continua. Dar si cu pasiunea la purtator, tot exista sanse mari sa renunti. Aceasta se intampla, in primul rand pentru ca trebuie sa traiesti si sa iti castigi painea. Iar o pasiune care iti mananca atat de mult timp nu rezista decat cativa ani. Maximum. Ca in toate cele, avem si exceptii care confirma regula, rapid m-am dus cu mintea la vreo doua cazuri.

Apoi realizezi ca nu prea poti sa le faci singur si nici sa le inveti pe toate cele pe care le-am spus mai sus.

Sigur ca nu este obligatoriu sa le faci pe toate si stiu sigur ca sunt multi bloggeri care nici nu vor asta. Dar bloggingul serios le presupune pe toate.

Concluzia pe care o desprind acum (ca de aceea e bine sa scrii, uneori vin concluziile si fara sa la cauti, chiar si in mijlocul articolului ­čśÇ ) este sa apelezi la ajutor, sa nu mai fii one man show sau one woman show. In paranteza spunand, one man este avantajat la unele din aspecte. Nu ca noi nu am fi la altele ­čÖé

Stati asa, ca mai am inca o concluzie.

E foarte greu sa imbunatatesti fiecare din aspecte, daca nu te dedici bloggingului cu trup si suflet, adica integral, adica sa faci din el jobul tau.

Insa nu ne descurajam, sau cel putin nu complet, si mergem in continuare cat putem.

Ca deja stim prea multe ca sa renuntam ­čśë .

Oricat de tare s-ar supara unii dintre cititori, a merge mai departe cu blogul si practic, a folosi toata aceasta extraordinara, magnifica, complexa si fascinanta invatatura(sunt foarte modesta azi) adunata in niste ani de blogging, presupune sa incepi sa monetizezi. Eu nu mai cred ca cineva poate sustine ani si ani de munca pe blog, daca nu incepe sa se gandeasca la monetizare. Sau o sustine asa ca mine, cu un articol la doua saptamani si in cazul bun, cu doua pe saptamana.

Daca nu ma credeti pe cuvant(desi v-as recomanda ­čÖé ) spuneti-mi voi mie cate bloguri s-au inchis, cat de des mai scrie lumea sau de cate ori v-ati gandit sa renuntati?

O solutie impotriva inchiderii blogurilor ar fi monetizarea si educarea propriilor cititori ca nu au de ce sa se supere daca tu castigi ceva din aceasta treaba. Ma gandesc sa fac in continuare lucrul acesta si sa scriu mai mult pe tema respectiva. Poate ca multi nici nu sunt deranjati, dar stiu sigur ca pe altii ii irita ideea.

Spun asta in cunostinta de cauza si imi asum rosiile pe care le voi primi.

La inceputul lecturilor mele pe net, de cate ori citeam un advertorial ma gandeam ca tot ce vrea omul acela este sa vanda. Asadar, nu cumparam intrucat in mintea mea, foarte creata pe atunci, mi se parea ca mi se baga pe gat produse. Am depasit faza, slava cerului! Dar nu sunt foarte sigura ca as fi depasit-o daca nu scriam si eu ­čÖé

Alt argument pentru care cred ca lumea se supara, vine de la zecile de discutii pe care le-am citit pe bloguri, Facebook, forumuri, etc. In ele, fie unii oameni isi exprimau frustrarea ca bloggerii se imbogatesc pe seama lor, fie bloggerii isi exprimau frustrarea ca muncesc foarte mult, fie bloggerii mici se suparau pe cei mari ca ei nu pot sa castige nimic din cauza ca ceilalti au acaparat piata, fie bloggerii mari le explicau celor mici ca trebuie sa scrie din pasiune si nu din interese mercantile…si asa mai departe, ca sigur mai sunt cazuri.

Dar stiti care-i treaba?

In miile astea de ore petrecute pe Internet, eu nu am vazut asemenea discutii peste ocean. La fratii nostri ­čÖé┬á cum ziceam mai sus. Nu pot sa cred ca acolo nu exista, dar spun sigur ca sunt mult mai putine, avand in vedere mentalitatea lor diferita si avansul fata de noi in industria bloggingului. Si cand spun mentalitate diferita ma refer la cea legata de munca pe bani.

Am introdus trei idei destul de mari in acest titlu si sigur voi mai reveni la aceste idei.

Ajungem si la Google Analytics

Tot fara pretentia ca as epuiza acest subiect si nici macar ca l-as putea dezvolta prea tare. Am abordat ideea de complexitate a bloggingului si de monetizare, in incercarea de a explica putin cand si cum ne-ar fi de folos Google Analytics.

In toata aceasta complexitate care este bloggingul, Google Analytics leaga cele doua idei dezvoltate mai sus, fiind el insusi suficient de complex. Ca fiecare din aspectele muncii bloggerului, nici Analytics-ului nu poate fi cuprins intr-un singur articol.

Este un tool gratuit oferit de Google, de mare folos oamenilor din industria online-ului. Leaga bloggingul de monetizare, in sensul ca este foarte folosit de cei ce urmaresc monetizarea si este solicitat de multe agentii.

Datele cele mai solicitate sunt numarul de sesiuni, vizitatori unici si vizualizari de pagini. Un vizitator unic ajunge pe o pagina a blogului si in functie de timpul petrecut la tine, se detemina sesiunile. O sesiune dureaza cateva minute. Numarul de pagini este mai intuitiv, arata cate alte pagini a mai vizualizat cititorul. Daca el vine din Google si nu mai intra pe alta pagina in afara celei de destinatie, prima nu se pune la socoteala. Cel putin eu asa am inteles si ma intreb si acuma daca oi fi priceput bine.

Pe langa cele amintite mai sus, din Google Analytics se pot genera o multime de rapoarte si date. Evident ca sunt lucruri tehnice, as mai avea nevoie de un curs ca sa le pot descrie. Datele se refera la public, varste, interese, pagini citite, sursele de trafic etc.

Vreau sa va mai spun ca mai exista un instrument foarte util, denumit Search Console. In mod normal, Google nu ne mai arata decat o parte foarte mica a cuvintelor cautate de utilizatori, cele datorita carora un vizitator ajunge pe blog din motoarele de cautare.

Prin intermediul lui Search Console se pot obtine mai multe informatii despre aceste cuvinte, cum ar fi pozitia ta in motoarele de cautare, cate cautari s-au facut pe cuvantul respectiv si cat din aceste cautari au intrat la tine pe blog. Aceste date se refera la articolele deja publicate, ceea ce inseamna ca ne sunt de folos daca vrem sa imbunatatim articolele mai vechi.

Aceste informatii sunt scrise ca urmare a participarii la Scoala de blogging, organizata lunar de ParentingPR pentru grupul de parinti bloggeri reuniti pe Facebook sub numele de Digital Parents Talks. Orice  parinte cu blog personal poate face parte din acest grup.

Din toate grupurile de pe Facebook descoperite de mine pana acum, acesta este cel cu care m-am identificat cel mai bine, un loc in care exista sprijin pentru a invata si evolua. Pe langa cele 6 editii ale scolii de blogging (fiecare cu alta tematica), aici s-a creat un mediu in care bloggerii se cunosc intre ei, socializeaza atat online, cat si in afara lui,  se ajuta si se sprijina reciproc in munca aceasta complexa.

Informatiile despre Google Analytics ne-au fost prezentate de Bogdan┬á Zaharia, profesor la OKinstitute . Locatia a fost Puro&Bio, care fac o inghetata superbuna, testata si de noi, evident ­čÖé Ca nimeni nu refuza o inghetata, vorba aceea.

Multumesc Anei Nicolescu si Laviniei Pavel, organizatoarele acestor evenimente reusite!


Dacă vă plac articolele mele, dacă vă emoţionează, vă pun pe gânduri sau vă sunt într-un fel de folos, vă puteţi abona la blog în casuţa de abonare din dreapta sus) sau puteţi da un like paginii de Facebook a Blogului de familie.

Autorul unui blog se motiveaz─â s─â scrie, proportional cu vizitele, comentariile, like-urile ┼či distribuirele articolelor, adic─â scrie mai mai mult si mai bine cand simte c─â nu o face ├«n zadar. Multumesc!