Această postare participă la provocarea lansată de Carmen.
Mihaela Dămăceanu
Lună: iulie 2013
-
Ce merită să cumpărăm în iulie
Cum mă plimbam eu ca Vodă prin lobodă în Piaţa Obor, cu capul ca girofarul şi ochii zburând la preţuri, mă izbeşte ideea! Zău că merită să meargă gospodina bloggeriţă prin Piaţa Obor. Câmd sunteţi în pană de idei, ştiţi de-acuma ce-i de făcut.Aşadar, observam preţurile şi mă gândeam că ar trebui să iau şi de-aia, şi de-aia, că merită. Şi mi-a părut rău că nu am trecut mai des pe-acolo, şi în iunie, înainte de a începe meniul de 55 de lei. Că sunt multe ocazii, dar trec repede. Am ratat căpşunele, gemul de vişine, că pentru congelator s-a rezolvat la Botoşani, şi mazărea. Şi dacă săream câteva săptămâni din iulie, ratam şi acum destule.Deci, ideea? Ce-ar fi dacă în fiecare lună aş nota pentru voi şi pentru mine, în anul următor, ce merită să cumpărăm în fiecare lună? Adică, să fac un fel de calendar al lunii, cu produsele care trebuie şi merită să fie luate, lunar. Nu ştiu prea bine cât vă va folosi vouă, dar sunt sigură că mie-mi va folosi. Că începe să mă lase memoria. Iar anul viitor, doar mă uit pe luna respectivă şi fac un buget mai corect pentru alimente. Dacă v-ar fi şi vouă de folos, vă rog să-mi spuneţi.Şi pentru că de felul meu sunt plină de idei, din care o mare parte nu ştiu ce-au cu mine, dar fug şi le uit, de asta chiar mă apuc.Şi vă spun de la ce am început. Mă duc în hala de peşte să mă uit de macrou. Dar ea era plină de ştiucă şi şalău. Nu că aş merge eu foarte des la peşte, dar parcă nu am mai văzut atâta ştiucă şi şalău, niciodată. Şi nici nu am mâncat foarte des, pentru că sunt peşti mai rari şi mai scumpi. Şi sănătoşi, pe deasupra. Astfel că nu este prea greu să deduci că ar fi o perioadă bună de cumpărat aceşti peşti, şi eventual de pus în congelator. Nu ştiu dacă vor mai scădea la preţ, că de-aceea am zis că ar fi bine de notat perioadele şi preţurile, dar ca să fiu sigură, am luat 1 kg şi ceva de ştiucă. Aşa am renunţat la fasole, că am zis că-i mai bună treaba cu ştiuca. Ş-apoi am tot căscat ochii, şi-am venit acasă, cu gândul să vă spun şi vouă.– ştiuca era la preţuri între 11 lei şi 14 lei/kg, funcţie de mărime;– şalăul era cam 19-20 lei, per kilogram fireşte, cam la toată lumea;– păstrăvul 18,5 lei/kg, la fel, peste tot;– carasul 7 lei, crapul parcă 10, macroul congelat 9 lei, dar ăştia sunt mai mereu;– dorada era 30 lei/kg. Nu sunt sigură cum este în restul anului, dar parc-aş zice că mai mult.Apoi, am fost la brânzeturi, chiar acolo lângă peşte, unde sunt ţăranii, dacă nu mă-nşel. Caşcaval de casă, scria, şi costa 24 lei/kg. Nu am luat dar mi-a părut un preţ bun. Brânza de oaie era între 15-22-23 lei/kg. Nu mă pricep cu brânza asta, deloc. Expertul casei lipseşte.Ş-apoi în hala de legume-fructe. În sfârşit un loc al Pieţei Obor, ce arată civilizat. Ce mi-a atras atenţia?– cătina era 12 lei/kg. Nu mai trec kilogramul ăsta de fiecare dată, că fac scurtă la mână. Vă anunţ, că voi pune toate preţurile pe kg, că doar de-aceea este unitate de măsură a masei. Şi gata cu el!– afinele tot 12 lei– zmeura între 15 şi 19 lei– bamele de la 8 la 15 lei, n-am priceput după ce criterii că nu prea-mi plac. Dar sunt mulţi amatori şi nu am mai văzut bame ca acum, în piaţă. Adică, n-am prea văzut deloc.– am văzut deja vinete la 1 leu, din care am şi luat, iar soacra mea mi-a spus, că acum ar fi mai albe, mai dulci, şi mai fără seminţe. De reţinut!– celelalte legume, zic eu că nu dispar, şi le putem lua şi mai târziu.– la capitolul fructe obişnuite, am remarcat prunele cu 2-3 lei, dar mai mult cu 3, şi au apărut şi piersicile, între 2,5 şi 4,5 lei. Sigur vor mai fi, şi nu cred că sunt de luat acum. Caisele erau deja cam 5 lei peste tot. Acum două săptămâni când am făcut gemul am luat cu 3 lei.Şi cam atât, şi-am încheiat-o pe săptămâna aceasta cu mâncarea şi preţurile.Legume şi fructe multe vă rog să consumaţi şi azi, dar de mâine şi mai multe!Mihaela Dămăceanu -
Meniul săptămânal de 55 de lei III: 29 iulie-4 august
sursa Revin cu relatarea experimentului de meniu săptămânal de 55 de lei şi cu dorinţa de a continua şi-n această săptămână. Nu a fost nici acum greu, doar că am făcut o greşeală. Înainte de a vă spune care este aceasta, indic celor care nu au citit, că pot vedea ce am scris în primele două săptămâni aici şi aici. Am încercat săptămâna trecută să fac meniul ţinând cont de promoţiile existente, intenţie pe care o voi menţine în continuare. Doar că, din motive de organizare, am planificat meniul duminică şi am făcut cumpărăturile luni. Aceasta a fost greşeala, pentru că aşa cum se întâmplă des, socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Programasem să cumpăr mix grill şi pulpe de pui, dorind să diversific felurile de carne şi să opresc ceva din ele(micii şi nişte pulpe) pentru următoarea săptămână, adică aceasta, în care să mai iau doar carne tocată-amestec, sau peşte, ajungând astfel la 3 feluri de carne în a treia săptămână. La Kaufland, unde era oferta, oamenii nu sunt proşti. Aşa că pachetele cu mix grill erau doar la două kilograme. Această cantitate era mare pentru mine, singură fiind acum, şi mi-ar fi depăşit şi bugetul. De aceea, la faţa locului am schimbat, şi am luat de 20 lei, pulpă de porc cu 16 lei/kg, reuşind astfel să mă încadrez în suma totală propusă, dar nereuşind să diversific carnea, aşa cum doream iniţial. Am trecut uşor peste această problemă, şi învăţătura este aceea ca pe viitor să studiez oferta, dar să fac meniul abia după ce m-am întors acasă, cu toate cumpărate.
O altă mică diferenţă, a fost cea că am luat mai multă brânză. Vânzătorii din piaţă, se uită ciudat la mine când cer brânză de 4 lei, şi le este şi greu să taie o bucată atât de mică, din prima. Mi-a tăiat de 6 lei, şi mi-a fost jenă să îi spun că este mare, deşi îi cerusem o bucătă, de fapt bucăţică :)), de 4 lei. Am luat-o şi am redus puţin din legume. Astfel, legumele au fost cam la limită, iar brânza, după care eu nu mă omor foarte tare, un pic cam multă şi mai am. Acest gen de probleme, vor dispărea în următoarele săptămâni, când vin acasă, Mihnea şi tati. Nu voi mai cumpăra câte 400 de grame de brânză sau 600 de fasole verde, ca să se uite toţi la mine, chiorâş. A propos de fasole, spusesem că cea de 3 lei/kg nu fusese bună, şi de aceea mi-am propus să iau de 4 lei/kg. Am fost şi mai atentă la cum arată fasolea, şi poate că şi preţul mai mare a contat. Cert este că aceasta a fost bună, motiv pentru ieri am plecat la piaţă cu gândul de a lua fasole pentru congelator, de la acelaşi nene. Şi iar nu mi s-a potrivit socoteala de-acasă, că am venit cu peşte în loc de fasole.
Din cele două săptămâni, mi-au rămas neconsumate următoarele: orez (cam 600 de grame, şi a propos, luasem Clever-marcă proprie Billa, cu un preţ foarte mic, 3 lei şi câţiva bani/kilogram şi eram curioasă să văd dacă este bun, pentru că de obicei iau Scotti. Am fost mulţumită de el-cu bob rotund şi voi continua să îl cumpăr), paste- jumătate de pachet, tot Clever-O.K. dar nu ca Barilla. Am oprit fraza kilometrică, dar vă mai spun că mai am ceva carne de porc, brânză şi cartofii, pe care tot nu i-am făcut. Adică, nu a mai fost nevoie să fac piureul programat, pentru că se vede că nu sunt obişnuită să dozez cantităţi pentru o singură persoană, căci fac mereu cantitate mai mare decât mi-ar trebui.
Săptămâna aceasta începe postul Sfintei Marii. Voi ţine doar acum, pentru că în următoarea vin băieţii acasă şi în cealaltă plecăm în concediu şi sigur nu izbutesc acolo să mă ţin de post. Nu vreau să-mi propun ceva ce ştiu din start că are foarte mici şanse de realizare şi să mă supăr apoi, pe mine. Nu prea am reuşit să ţin post nici când eram acasă, aşa că nu are rost să încerc tocmai în concediu.
Acum trecem la socoteală(şi, da, le am deja cumpărate pe toate cele de la piaţă).De la Piaţa Obor:– legume (2 kg de roşii x 1,5 lei, 2 kg de vinete x 1 leu, 1,6 kg dovlecei x 1 leu, 1 kg de varză x 1 leu şi câte o jumătate de ardei şi castraveţi x 2 lei/kg), în valoare totală de 9,6 lei
– ciuperci mari şi foarte frumoase de 6 lei, cu preţul de 8 lei/kg– pepene roşu (4,9 kg la 1 leu/kg)– măsline de 3 lei ( 200 g cu 11,5 lei/kg şi 100 cu 9,2 lei/kg). Cred că printre cele mai ieftine din piaţă, de fapt un magazin cu toate soiurile de măsline, mult mai ieftine ca în alte părţi. Am gustat şi sunt normale. Nu sunt din alea umflate cu tot felul, dar ca să vedeţi că nu erau scumpe, cele de Kalamata, le aveau la 15 lei/kg, în toate părţile acestea fiind peste 20 de lei)– macrou de 8,1 lei (mulţumesc Irinei de sfat) 900 g x 9 lei/kg
Nu am mai luat cereale, că m-au cam săturat.
total: 31,60 leiLa Billa voi merge azi şi sper să nu mai fie ca săptămâna trecută cu oferta. Zic eu, că nu voi păţi la fel, pentru că de fapt, produsul principal este uleiul, din oferta de aici.– 2 l de ulei x 5,89 lei– 2 pâini
total: 13,78 lei
TOTAL PRODUSE: 45,38 lei
Din cei 15 lei disponibili pentru iarnă, am luat doar de 13,5 lei ştiucă. Nu cred că rămâne pentru iarnă, dar preţul de 11 lei/kg, mi s-a părut foarte bun. De aceea am renunţat la fasolea verde.După cum se poate vedea, suma totală este chiar mai mică de 55 lei. A rezultat aşa, datorită faptului că de miercuri începe postul şi practic, diferenţa de 10 lei, este exact ce dădusem în plus la carne, în săptămânile precedente. Şi cred că iarăşi am luat prea multe legume. Din pepene, o parte voi duce şi la serviciu, ca să mâncăm cu cele două colege de alveolă. Săptămâna care a trecut am avut 3 kg de pepene galben, cantitate ce mi-a fost absolut suficientă. La câtă salată mănânc, chiar nu este cazul de mai mult de 3 kg de fructe.Voi vedea ce mai fac cu cei 10 lei. Ar trebui să mai iau fasole, poate. Sau aş putea să mă premiez cumva, nu? Că-mi pare mie că aş merita, deşi m-am cam premiat cu cărţi de aproape 100 de lei. Cred că voi căuta o carte şi pentru Mihnea.
MeniulDimineaţa– roşii cu brânză şi două felii de pâine prăjită– ardei, castraveţi, brânză şi 1 felie pâine prăjită
– bruschete cu morcovi(mai am şi morcovi, am uitat să trec sus)– măsline cu roşii şi pâine prăjită
– mix de nuci şi sâmburi de caise– salată de vinete cu pâine-2 zile
Nu prea mai am idei pentru micul-dejun, mai ales de post, aşa că dacă aveţi voi, lăsaţi-mi şi mie în comentarii. Pleeeese!
Prânz şi seara
– şniţel de porc cu piure de cartofi şi salată de roşii cu ardei. De data aceasta, obligat-forţat fac piureul!– macrou la cuptor cu amestec de legume
– varză cu mămăguţă-2 zile– dovlecei umpluţi cu orez şi ciuperci-2 zile. Mai fac şi salată de vinete.– salată de vinete şi salată din roşii, ardei, castraveţi, ceapă şi ciuperci crude. Plus ce îmi mai rămâne din zilele anterioare.Desertul va fi pepenele roşu şi gemul de caise făcut în prima săptămâna(nu am terminat borcanul început).Mihaela DămăceanuO săptămână frumoasă şi uşoară! -
Mă urmăresc
Am tot plâns eu pe ici pe colo, inclusiv în postarea aceasta, că nu mai citesc cărţi. Am primit în comentarii, o mulţime de sfaturi bune, printre care şi acela că unele dintre dorinţele pe care le exprimam depind doar de voinţa mea. Şi aşa este. Dacă am câteva lucruri pe care vreau să le fac, depinde doar de mine să le duc la îndeplinire. Priorităţile sunt stabilite şi de mine, nu doar de şefi şi familie.Cu gândurile acestea prin cap, dau întâmplător, la Iulia, peste informaţia că Elefantul are în această perioadă o mulţime de promoţii. Şi tot stau la răsfoit. Greu de ales că aveam multe pe care aş fi vrut să le iau. Observ că la comenzi de peste 149 de lei, transportul este gratuit. În plus, se primeşte şi un cadou, în valoare de 50 de lei. Din câte ştiu, dacă te abonezi la ei, mai ofereau şi o reducere de 40%. Ce nu ştiu, este dacă se pot cumula toate ofertele acestea la un loc, că bineînţeles că alesesem cărţi care erau şi ele reduse.Nu adunasem chiar 149 de lei, aşa că am zis să mai stau puţin, să văd dacă nu mă pot cupla cu câteva colege de serviciu şi să mă gândesc mai bine dacă le iau, că tot doresc să mergem şi în concediu, şi ştiţi cum este cu banii.Alesesem următoarele cărţi:– Cel care ma aşteaptă, al unei scriitoare din Iran, Parinoush Sanie, pentru că apucasem să citesc cam 10 pagini din ea, şi mi s-a părut genul de carte pe care nu o mai laşi din mână, până nu o termini;– Dragostea în vremea holerei, că am citit doar vreo două cărţi ale lui Gabriel Garcia Marquez, aceasta nefiind printre ele;– Mă numesc roşu, sau Istanbul, că vroiam să citesc ceva de Orhan Pamuk, demult, de când am aflat că luase Premiul Nobel pentru literatură;– Soţia din Paris, de Paula Mc Lain, că îmi stă în cap de când a scris Iuliana o recenzie foarte frumoasă, despre ea.Toată săptămâna, pe unde deschideam un site pe care se întâmpla ca Elefantul să aibă reclamă(şi slavă cerului că au cam peste tot), în caseta de reclamă apăreau cărţile alese. Dar eu mă tot gândeam. Acum două zile o colegă de la serviciu primeşte un pachet de la ei şi am a flat care este cadoul. Trei volume dintr-un fel de istorie ilustrată a omenirii, nu am reţinut exact cum se numeşte. Frumoase şi de colecţie. Dacă le iei şi pe celelalte, evident. Dar erau despre Comuna Primitivă, Grecia şi Roma antică, deci pot fi ţinute în bibliotecă şi aşa. Nu ştiu dacă acest cadoul este acelaşi la toate comenzile, dar voi vedea.Voi vedea, pentru că este clar că mă urmăresc cărţile acelea, că prea s-au ţinut după mine toată săptămâna.Şi trebuie să le iau.Mihaela Dămăceanu -
Dar din suflet
Am ca prietenă pe Facebook o doamnă deosebită, ce mi-e tare dragă. La dânsa am descoperit aseară un site ce m-a impresionat, printr-o acţiune ce se va desfăşura sâmbătă. M-am uitat puţin la ei şi am văzut mult mai multe acţiuni ce ar merita promovate.Deocamdată, rămân la acţiunea care m-a adus pe pagina lor şi care mi-a scos din memorie un gest făcut demult. Vi-l povestesc astăzi, nu pentru a mă lăuda aici, ci pentru a vă convinge să vă uitaţi puţin pe pagina lor şi poate să participaţi şi voi.Era tot acum 10 ani, aşa cum v-am mai scris, un an important pentru noi. Iar întâmplarea de care mi-am amintit se petrecea în ziua următoare nunţii noastre. Obosiţi, ca toţi oamenii după nuntă, nu mi-a trecut prin cap, ca la plecarea de la restaurant să dau celor dragi din florile primite. Pur şi simplu, nu mi-am dat seama că toţi se urcă în maşini şi se duc la casa lor. Nu la a noastră. Părinţii, sora, verişoarele şi cele mai apropiate rude, nu locuiesc în Bucureşti şi aveau ceva drum de făcut. Prietenele sunt de pe-aici, dar nu stau chiar aproape de mine. Am luat-o şi noi spre garsoniera noastră, pe care am umplut-o de flori. Ştiţi cum este cu florile, după nuntă, nu? Sunt flori cum poate nu mai primeşti niciodată în viaţă. Buchete superbe, flori rare şi deosebite, aranjamente care mai de care. Nu mai insist, că toate ştim.Problema era, că şi noi plecam. Ca tot omul, în luna de miere, care de fapt ar trebui să-şi schimbe denumirea în săptămâna de miere. Că lună, cine-şi mai permite? Nu deviez, mă-ntorc la florile mele, la care mă uitam cu mult drag. Şi de-odată îmi pică fisa că vom pleca. Ce să fac eu cu frumuseţile acelea? Să le iau cu noi, nu puteam! Să le las în casă, mă durea sufletul! Să se ofilească acolo, neadmirate, şi neîngrijite, şi neiubite de nimeni? N-aş fi putut să fac asta, că ar fi fost mare păcat.Şi cum strângeam în viteză ceva bagaje, că nici alea nu erau făcute, îmi vine cea mai bună idee. O idee cum probabil, doar unui om fericit, aşa ca după nuntă, îi poate veni.Îmi umplu braţele cu frumoasele mele buchete şi bat la câteva uşi din jur, dăruindu-le câte unul. Aveam mai multe decât vecini pe-acasă, şi de aceea trec mai departe. Ies frumos pe stradă şi ofer un buchet, fiecărei doamne ce se nimerea să treacă pe-acolo.Le-am terminat şi m-am întors în casă. Au fost 10-15 minute ce au trecut imediat, şi aproape că uitasem clipele acelea. Mi-am amintit ieri de bucuria pe care mi-am făcut-o cu acest mic gest. Mă şi mir cum am putut uita acele feţe uimite. Pentru mine, era vizibilă mai mult uimirea. Apoi, apărea un zâmbet şi doamnele se-ndepărtau cu el pe faţă. Sunt sigură însă, că şi în sufletul lor era o mică bucurie.Sâmbătă, am de gând să repet experienţa. De data aceasta, în amintirea unei persoane ce mi-a fost dragă. Dacă vreţi, puteţi participa şi voi. Găsiţi aici mai multe detalii. Voi face şi eu „un dar din dor” şi uitaţi-vă doar ce gesturi frumoase şi inedite au putut include la acest capitol.Mihaela DămăceanuO zi frumoasă! -
Meniul săptămânal de 55 lei II: 22-29 iulie
sursa Am revenit la meniu să vă povestesc cum a fost. În doar trei cuvinte: nesperat de bine. Mi-am propus să fac un exerciţiu, fiind singură acasă şi amintindu-mi de comentariul anonimului meu, că suma de 230-240 lei, pentru trei persoane, pe care o cheltuiesc de obicei pe mâncare, este prea mare pentru unii oameni. Mă întristase această situaţie şi am decis să văd dacă este posibil să reduc suma. Săptămâna trecută am mâncat de 55 lei şi am început proviziile de iarnă consumând 15 lei. Asta înseamnă un total de 70 lei pe săptămână pentru o persoană. Dacă se poate respecta aproximativ acelaşi raport, deşi nu ştiu pentru că ei mănâncă ceva mai mult ca mine(inclusiv Mihnea, da), ar rezulta 210 lei, pentru toţi trei. Nu sunt sigură că se poate până nu încerc, dar vă voi spune. Momentan rezultă doar o economie de 20-30 lei, ceea ce nu este foarte mult, având în vedere că vara totul este mai ieftin, dar tot e ceva. Mergem în continuare şi vă spun ce mai observ.
Dacă vă întrebaţi cum am mâncat vă spun iar, că foaaaaarteeee bine. Sunt întreagă, bine hrănită, sănătoasă şi chiar voioasă. Şi n-am slăbit 1 gram, măcar. Singura problemă pe care o întrezăream era că voi mânca doar pui, o săptămână. Mă refer la carne, nu tot, că cine a văzut meniul planificat, a observat că am luat o mulţime de legume. Serios vă spun, chiar am avut tot ce mi-a trebuit şi nu am mai cumpărat în plus, faţă de ce luasem şi v-am scris, decât pâinea care era oricum estimată. Asta înseamnă că de fapt am cheltuit 54 şi nu 55 lei. E caraghios să fac atâtea socoteli la leuţ, dar pentru rigurozitate, aşa facem.
În plus, mă gândisem de la început că sunt prea multe legume, dar nu eram chiar sigură până nu testez. Exact aşa a fost, căci luasem 5,3 kg de legume şi unul de fructe. Săptămâna aceasta voi lua ceva mai multe fructe şi reduc legumele, că mi-au rămas aproape tot kilogramul de cartofi şi vreo 500 g de ardei.
Şi mi-au rămas cartofii pentru că am renunţat la piureul de sâmbătă ca să mai consum din roşii, castraveţi şi ardei, pentru a nu se strica. L-am înlocuit cu salată din cele amintite.
Ce alte modificări am mai făcut? Cu cititul şi singurătatea, normal că mi-a fost lene să gătesc zilnic şi de aceea am mai renunţat la unele feluri planificate, şi anume: orezul nu l-am atins, supa de pui nu a mai fost necesară, ardeii copţi nu i-am făcut de lene. Pastele le-am făcut din jumătate de pungă(250 g) şi am mâncat şi miercuri şi vineri din ele, cu sos de roşii şi toate legumele pe care le luasem, şi cu salată din ele, amestecate diferit, cum mi-a venit în cap.
În concluzie, pe lângă ardei şi cartofi, mi-a mai rămas neatins orezul, spatele de la pui, o jumătate de pachet de paste, o cană de lapte.
Ceea ce înseamnă că pentru săptămâna aceasta am două posibilităţi, şi, dacă fac combinaţii între ele, chiar mai multe:
– fie mai reduc suma;
– fie cumpăr alimente de calitate mai bună(fasolea de 3 lei/kg nu mi-a plăcut şi nici pui toată săptămână nu se poate la infinit).
Deci, să purcedem la calcule:De la Piaţa Obor:– legume (câte 1 kg de morcovi, roşii, dovlecei, şi câte o jumătate de ceapă şi castraveţi la 2 lei/kg, fasole verde-0,6 kg x 4 lei/kg), în valoare totală de 10,4 lei– pepene galben (3 kg la 2 lei/kg)– 300 g de brânză proaspătă, cu 4,2 lei (13 lei/kg)– fulgi de cereale de la Orient Bazar, de 1,6 lei (grâu 0,20 kg x 5 lei/kg, secară 0,10 kg x 6 lei/kg)
total: 22,20 lei
De la Kaufland, din oferta de aici– 1 kg de făină Pambac (2,75 lei/kg)– 1 kg Mix Grill- piept de porc feliat, mici şi cârnăciori (15,99 lei)– 1 cutie iaurt natur, marcă proprie (3,69 lei)
total: 22,43 lei
De la Mega Image
– 4 ouă cu 1,88 lei (0,47/ou)– 2 pâini ( 2 lei)
– copane de pui de 6 lei
total: 9,88 lei
TOTAL PRODUSE: 54,51 lei
Din cei 15 lei disponibili pentru iarnă, voi lua încă 1 kg de zahăr cu 5 lei, 2 kg caise cu 3 lei/kg şi 2 kg de dovlecei cu 2 lei/kg pentru a le pune la congelator.
Gemul de caise pe care l-am făcut săptămâna trecută a costat 10 lei şi mi-au ieşit cam 1,5 kg.
MeniulDimineaţa– lapte cu 100 g cereale, nuci, sâmburi de caise şi scorţişoară/Nucile, sâmburii de caise şi scorţişoara le am în casă
– 2 ouă fierte, un castravete, un ardei, o felie de pâine prăjită– 100 g de cereale cu piure de pepene galben
– roşii cu brânză şi două felii de pâine prăjită– bruschete cu morcovi– iaurt cu 100 g cereale, nuci şi sâmburi de caise– tartine cu brânză şi ceai din diverse plante
Prânz şi seara
– cârnăciori cu piure de cartofi şi salată de roşii cu ardei– salată grecească la prânz, mămăliguţă cu brânză şi iaurt seara– orez sârbesc şi salată de roşii, ardei şi castraveţi-miercuri şi vineri– copane de pui şi legume(dovlecei, morcovi, cartofi, fasole verde) la cuptor– piept de porc feliat cu salată de roşii, ceapă, ardei şi castraveţi– copan de pui prăjit cu usturoi şi mămăliguţă la prânz, seara iaurt.Desertul va fi pepenele galben, clătitele luni, că mai am o porţie, şi câteva linguriţe de gem de caise făcut săptămâna trecută.Mihaela DămăceanuO săptămână frumoasă şi uşoară!–––––––––––––––––––––––Daca v-a placut acest articol, daca il considerati util, daca vreti sa il pastrati undeva sau sa il citeasca si altii, va rog sa il distribuiti. Acest lucru ajuta blogul sa creasca, iar mie imi trimiteti un semnal ca nu muncesc chiar degeaba aici 🙂
Si daca va mai si abonati la blog, ma ajutati sa scriu mai des si mai bine. In felul acesta pastram legatura si aprindeti o scanteioara care pastreaza un vis!
VA MULTUMESC!
-
Vinerea cu articole
Dragelor dragi,M-am trezit eu cam supărată ieri dimineaţă şi ce mă gândii? Ia să scrie fata despre cum reuşeşte ea să facă primii paşi spre ziua bună, că poate aşa îşi mai revine. Dar bag de samă, că nu prea mi-a ieşit, întrucât toată ziulica am fost botoasă. Şi observ că nici pe voi nu prea v-am convins, întrucât parc-aş fi-nceput blogul ieri. M-am tot uitat, dar nimic. Păi se poate, măi Miha, să nu-ţi scrie şi ţie acolo, un omuşor, un cititor, măcar un cuvinţel?Iote că da!Da nu-i bai, că trece. Să vă povestesc, însă, de ce fusei eu botoşică.Primo, sunt cam năpădită de dor. Tati? Şi tati, dragu’ de el. Da, Mihnuţu? Tare-i dor lu’ mami de puicuşor. Da şi asta o să treacă, că mai e puţin şi vin.Secundo? Păi ce credeţi voi, că mi-am zis eu singură, singurică, acu vreo două săptămâni, când au plecat băieţii la raiul verde al Botoşianului cel molcom?C-o să răstorn casa! C-o să dărâm munţii! Că termin mulţimile de treburi ce sar pe capul meu când intru în casă. Că scriu o tonă de postări, pentru zilele negre ale bloggerului ce aspir să devin. Că mă fac mai gospodină decât m-a făcut mama ş.a.m.d. că v-ajunge.Şi credeţi că am făcut ceva? Acuma, ca să fiu sinceră, câte una-alta am mai făcut, cum ar fi, să mă ţin de gospodăreala meniului de 55 de lei. Ei, asta chiar mi-a ieşit. Dar în rest? Ce vişine, ce dulceaţă de vişine? Au de-a sâmburi fructele astea, că nici mamei nu-i place să facă ceva cu ele. Dacă era Mihai acasă, mai ziceam, că altfel merg mâinile în doi, o dată cu gura.Da aşa? Ce să fac?Păi vă spun. Se duce fetiţa frumos la computer, şi-l deschide ea, şi gata, stop. S-a terminat cu treaba, cu planul, cu socoteala, cu gospodăreala, cu tot. Acolo am înţepenit, cam de când mi-au plecat băieţii.Şi dacă mă gândesc eu mai bine, aseară după ce mi-am revenit, întrucât am tras de mine cu dinţii, să nu sar direct la calculator de cum am intrat în casă, şi am reuşit, vă spun că nu este doar vina mea.Este vina Internetului şi a voastră celor ce scrieţi aşa de bine, că nu mă lăsaţi pe mine, să fac şi eu treaaaabă.Şi-acum devin serioasă, ca să vă spun vinovaţii:1. Săptămâna aceasta începuse cu o victorie: Vienela a câştigat un concurs pentru care luptase mult. M-am găsit şi eu pe-acolo, cam cu ceva întârziere, dar la timp pentru a conta. Când am aflat rezultatul, tare m-am bucurat pentru ea. Şi aşa cum vă spuneam, că tot răscoleam pagini şi bloguri, găsesc ceva ce m-a impresionat puternic. Este vorba despre articolul „Un experiment de blogging reusit”, scris cu mult suflet, de un bun suflet, pentru altul asemenea. Atâta emoţie şi bucurie pune Dana în acest experiment, că parcă nici nu i se potriveşte titlul. Experimentul e rece, iar articolul ei este foarte cald. Dar asta nu înseamnă că titlul nu este bine ales, ci dimpotrivă. Pentru că de acest experiment, ne-am bucurat toţi bloggerii. Este vorba de o victorie a unui om care o merită din plin, dar şi a micii comunităţi a bloggerilor. Şi dacă citiţi acest articol, o să vă bucuraţi pentru Vienela, pentru Dana, pentru fiecare blogger pe care-l citiţi sau care sunteţi, pentru că victoria este posibilă. Acesta este mesajul Danei, la care nu pot decât să subscriu. Felicitări Vienelei, Danei şi comunităţii reunite în jurul lor!2. Acum vă duc aici, la un articol scris de-o copiliţă. De-o copiliţă ce mi-i dragă, chit că n-am cunoscut-o vreodată. Că mereu mi-au fost dragi copiii buni. Iar Karla are atâta profunzime, de parcă n-ar fi copilă. Şi dacă vreţi să-i cunoaşteţi şi părinţii, dacă vreţi să v-amintiţi că a fi părinte nu-i tocmai treabă uşoară, că a creşte copii buni şi echilibraţi nu se poate fără dileme, eforturi şi suferinţe, citiţi, vă rog, această poveste despre Karla.3. Am început cu victoria Vienelei şi nu vă las până nu aflaţi că o vizită la ea este o bucurie a celor ce-ndrăgesc cuvântul şi povestea ce iese din el. Blogul ei este o magie de naraţiuni captivante şi de descrieri sclipitoare, că mie-mi vine să-l şterg pe-al meu, după ce trec pe la ea. O ultimă, impresionantă poveste, se numeşte „Durere, gimnastica, partide de plâns”.4. Pe final, dau lovitura cu o dublă recomandare. Două prietene dintr-un foc! Iuliana a relatat amănunţit pe blogul Iuliei, cu preţuri, indicaţii şi recomandări, ce-a văzut frumos în concediul din zona Bran Moeciu. Să nu spuneţi că sunt partinică recomandându-mi prietenele, căci răspunsul este următorul: prietenii ni-i alegem dintre cei ce ne plac şi pentru că avem puncte comune cu ei.Vă las acum cu cititul, nu înainte de a vă ura un sfârşit de săptămână fericit!
Mihaela Dămăceanu
-
7 paşi spre o zi bună
Toţi avem zile mai bune şi mai puţin bune. Am adunat de-a lungul timpului, idei de ici şi de colo, pe care le-am aplicat. Vă scriu astăzi despre cele ce funcţionează la mine, paşi din care am făcut o rutină a dimineţii, pentru un început bun al zilei.1. Ţup din pat cum vă treziţi. Nu mai staţi să readormiţi, nu vă gândiţi la ce aveţi de făcut în ziua respectivă, nu vă obosiţi mintea de la prima oră, cu o mie de planuri. Doar vă ridicaţi din pat, când sună ceasul;2. În drum spre baie, mulţumiţi divinităţii pentru ziua de azi şi pentru orice vreţi voi. Transmiteţi un gând bun, de mulţumire, pentru ziua ce începe;3. Faceţi măcar 5 minute de gimnastică. Desmorţiţi încheieturile şi puneţi muşchii la treabă. Mişcarea creşte tonusul fizic dar şi psihic;4. Scrieţi câteva rânduri cu ce vreţi voi. La mine, este o condiţie capitală şi o fac în toate zilele în care găsiţi postări pe blog. Cum am spus de multe ori, scrisul concentrează mintea şi sufletul, eliberându-ne de gânduri şi stări mai puţin bune. Dacă nu aveţi blog, scrieţi într-un jurnal, despre orice doriţi şi vă trece prin minte sau faceţi o listă de activităţi, de cumpărături, de mulţumiri sau de planuri. Încercaţi, înainte de a respinge o idee şi veţi vedea că ajută;5. Îmbrăcaţi-vă cu ceva frumos sau cu ceva ce nu aţi mai purtat demult. Eventual, în culori mai vesele. Starea de spirit se schimbă când ne place cum arătăm şi mai ajută la asta şi complimentele primite de-a lungul zilei. Căci nu e om să nu se bucure de-o vorbă sinceră, de apreciere, fie ea chiar şi pentru haine;6. Ieşiţi din casă şi mergeţi cu spatele drept şi încercaţi şi pe scaun să aveţi această poziţie. Ştiu că vă veţi îndoi că ajută la ceva, că la fel am gândit şi eu când am citit în cartea lui Vasile Andru, Terapia Destinului. Însă, am îndreptat spatele imediat ce am aflat şi am sesizat efectul de bine. Am înţeles că are legătură cu o aliniere a chakrelor şi mai ales cu o poziţie favorabilă a celei din creştetul capului. Chiar ajută să îndreptăm spatele, de câte ori ne amintim;7. Pe drumul spre serviciu, spuneţi o rugăciune şi mulţumiţi pentru tot ceea ce aveţi şi aţi primit în viaţă. Gândiţi-vă la toate cele bune şi enumeraţi-le. Veţi conştientiza mai bine câte sunt şi câte motive de bucurie avem.O zi cât mai frumoasă, tuturor!Mihaela DămăceanuDacă v-a plăcut această postare, apăsaţi un buton de mai jos, de like sau share. Pentru noi, contează foarte mult.
