An: 2016

  • An Nou fericit

    An Nou fericit

    A trecut cu bine 2016! Uneori ne-a suparat, dar pana la urma am reusit sa depasim supararile. Poate pe unii i-a suparat rau de tot, iar altora le-a adus multe bucurii. Probabil unii abia asteptau sa se duca, dar altii isi doreau sa dureze mai mult.

    Cum a fost el, cu bune si mai putin bune, a fost un an din viata noastra si ne straduim sa-i retinem in mod special clipele frumoase. Anul trecut am scris despre bucuriile anului, anul acesta nu am mai avut stare. In doua minute, prima care imi vine in minte este participarea lui Mihnea la expozitia de pictura a Mihaelei Cocheci. A fost de vis, a fost realizarea deceniului, nu a anului si iarasi transmit multumirile mele extraordinarei noastre prietene.

    Tot la capitolul de multumiri, toti trei din casa va retrimitem inzecite, toate frumoasele ganduri si incurajari oferite cu dragoste in cursul acestui an. Deosebite si extraordinare multumiri celor ce ne-au sprijinit atunci cand am relatat despre cumplita incercare prin care a trecut Cristian.

    Slava Domnului si tuturor oamenilor cu suflet ce l-au ajutat, acum copilul este bine!

    Vom petrece Revelionul cu totii, se va bucura foarte mult, il indrageste in mod deosebit pe Mihnea! Si noi ne vom bucura si ne vom ruga pentru sanatatea lui, inclusiv in primele clipe ale Anului 2017.

    Si ajungang la clipe noi, iata ce va dorim in 2017, cu speranta ca si noua ne va darui aceleasi lucruri:

    Sa ninga peste voi cu fulgi de fericire,

    Sa va fie anul imbogatit de iubire!

    Sa fiti sanatosi

    si la punga grosi.

    Sa redesteptati copilul din voi,

    Sa puneti cate o caramida la temelia fiecaruia din visele noi!

    Sa priviti viata cu seninul ochilor de copil

    Inundat fie-va sufletul cu armonie si stil.

    Sa va pastrati mintea tanara si sa invatati mereu

    Sa va doriti permanent cate ceva si sa aveti ganduri bune pentru cei din jur!

    Petrecere frumoasa, multa sanatate si la multi ani!

    Mihnea, Mihaela si Mihai

  • O poveste de Craciun

    O poveste de Craciun

    Ca tot omul care-si face blog, la inceputuri am ales sa-mi fac si eu un blogroll rasfoind prin cele ale prietenilor pe care deja ii stiam. Pe Ella am descoperit-o la Cristina si am fost incantata de frumusetile ce ies din mainile ei harnice.

    Pe langa tricotajele deosebite, mi-a placut si felul in care scrie. Cu suflet, cu sinceritate si caldura. Povesteste asa de frumos, incat ma face sa ma simt ca la gura sobei, intr-o seara de Craciun.

    De aceea mi-am propus ca atunci cand voi mai scrie despre ea, sa fie prin preajma sarbatorilor de iarna.

    In vara am facut o pauza mai lunga si nu prea am mai fost la curent cu evenimentele. Cand am revenit si mi-am luat la citit oamenii dragi, am dat la Ella peste o poveste ce m-a emotionat profund.

    Pentru ca se potriveste foarte bine cu zilele acestea si cu vechile mele impresii, mi-am zis sa dau povestea mai departe.

    Ea a inceput intr-o seara in care Ella se lupta cu singuratatea-cea mai mare din fricile vietii ei. Stiu frica asta, m-a bantuit si pe mine, ani buni. Spre deosebire de mine, ea avea blog la acel moment si si-a scris gandurile printre taste. Concluzia acelui articol este urmatoarea:

    „Cred că trebuie să îmi număr bine, bine de tot binecuvântările, să fiu recunoscătoare foarte tare pentru tot ce încă am, și să sper. Să sper că Dumnezeu va face din imposibil, posibil. Că va face pentru mine lucruri care nici nu-mi trec prin cap, și că va face ceva așa de minunat cu viața mea, ceva ce-mi întrece imaginația, și-o să mă uit în urmă și-o să zic: ” la asta nu m-aș fi gândit nici într-o mie de ani!”.

    Peste o jumatate de an, a scris continuarea acelei seri. Ella este o mama si o sotie minunata, care nu isi daduse bacul din motive foarte intemeiate, ce apar uneori in viata omului. La vremea la care se sustine in mod normal acest examen, a trebuit sa il amane. Si-a spus ca va fi doar un an, dar apoi nu a mai fost timp de el. Ca viata te copleseste cu iuresul ei si nu intodeauna mai este timp si de invatat. De aceea as insista pentru copiii astia, sa faca lucrurile la vremea lor. Dar ei nu citesc pe aici si daca citesc nu le-ar prinde rau, ca tot vor vedea ca se poate. Mai greu, dar se poate.

    Asa a fost si pentru Ella. Mai greu, pentru ca a trebuit sa amane bacul 25 de ani. Si-a facut o familie, a crescut un copil minunat, a muncit in tot felul de locuri si a avut tot felul de activitati. Cel mai mult i-a placut sa faca fotografii. Iar din toate locurile in care aceasta ocupatie a dus-o, cel mai mult i-a placut la gradinita. Insa a trebuit sa renunte din cauza alergiei la substantele din laboratorul foto.

    Si-a luat o masina de tricotat si a inceput sa creeze lucruri frumoase. Le puteti vedea si pe blog si pe magazinul ei de pe crafty. Am cumparat si eu ceva din ele si le port cu mare drag!

    In seara cu postarea despre singuratate, i-a venit ideea sa isi dea bacul. S-a apucat de invatat, a studiat cu seriozitate si perseverenta si l-a luat cu brio. Apoi s-a incris si la facultate. A intrat cu media 9,18.

    Nu-i asa ca totul este ca o poveste de Craciun?

    Nu-i asa ca este deosebit de emotionant sa citesti despre o persoana reala care depaseste tot felul de temeri si de blocaje si realizeaza un lucru foarte important, atunci cand nici nu mai credea ca il poate obtine? Nu-i asa ca este impresionant sa te apuci de invatat dupa 25 de ani si sa ai rezultate asa de frumoase?

    Acum este studenta cu acte in regula, in acelasi timp cu frumoasa ei fata.

    Toata povestea aceasta de suflet frumos, cu mai multe detalii emotionante-cum ar fi o discutie intre doua fete ce dadeau bacul- o gasiti in articolele ei:

    http://ella-anghel.blogspot.ro/2016/09/de-azi-sunt-studenta-cu-acte-n-regula.html.

    http://ella-anghel.blogspot.ro/2016/09/inceputul.html

    http://ella-anghel.blogspot.ro/2016/10/si-pana-la-urma-viata-e-frumoasa.html

    Nu intra toate linkurile, ca aceasta tema imi face mereu figuri. Dar am pus adresa integral, deci puteti citi articolele.

    Eu va mai dau doar un citat, si acesta datator de fiori:

    „Deci, dacă te bate capul să te avânți spre ceva ce ți se pare greu de realizat, greu de trecut, un fel de Everest, poți s-o faci. Dacă eu am putut, oricine poate. E adevărat, e mult mai ușor dacă ai un sprijin, pe cineva care să te susțină, și dacă nu ai pe nimeni, mă ofer voluntar (nu glumesc!). E la fel de adevărat că trebuie să ai încredere în tine și neapărat în Dumnezeu. Și – musai!- trebuie să fii perseverent: chiar dacă tocmai ai aruncat caietul cu eseuri cât colo, de i-a zburat coperta, te duci fain-frumos și-l aduni de pe jos, și o iei de la capăt.”

    Este din http://ella-anghel.blogspot.ro/2016/09/inceputul.html

    Si mai vreau doar sa va spun ca atunci cand veti avea nevoie de lucrusoare frumoase, pentru voi sau pentru cadouri, puteti merge cu incredere la Ella, o fata cu suflet si maini de aur- vorba povestii.

    Afara chiar a inceput sa ninga, acum am si decor frumos la povestea noastra de Craciun!

  • Craciun cu pace si bucurie!

    Craciun cu pace si bucurie!

    A fost un soare si-un senin astazi, de parca ar fi septembrie. Niciun fulgusor de nea nu s-a hotarat sa zboare lin spre noi. Dar si fara zapada, tot avem bradut in casa. Si chiar si cu cer senin, Mosul tot vine spre noi…

    A luat Mihnea un brad falnic… o ora s-au luptat sa il fixeze. Iar cand a fost de impodobit… nu a lasat pe nimeni sa-l atinga. Varful nu l-a mai putut pune… ca ajungea la vecinii de sus.

    Eu am fost cu pozatul. E des si frumos, a adus in casa vuietul si aerul padurii…E foarte frumos, va arat putin din el.

    Am deschis sa va urez ca Sfanta Sarbatoare a Craciunului sa va aduca in casa numai bucurie, sa va sclipeasca-n ochi stelute de fericire, sa va fie masa plina si sa va stea alaturi toti cei dragi.

    Pace, liniste si armonie in suflet si in familie!

    CRACIUN FERICIT, CU SANATATE SI BUCURIE!

    Mihnea, Mihaela si Mihai

     

  • Bucurestiul sub luminite

    Bucurestiul sub luminite

    Cu totii ne-am bucurat cand am aflat ca Bucurestiul este pe locul trei in topul oraselor europene cel mai frumos luminate pentru Craciun.

    Nu ocupam prea des locuri fruntase in topuri, asa ca este firesc sa ne faca placere. Am inteles ca s-au folosit 3 milioane de luminite, instalate pe un traseu de 29 de km.

    Ca orice bucurestean am ajuns si noi prin oras si ne-am straduit sa prindem sclipirile in poze. Acestea nu se lasa prinse prea usor, iti trebuie si aparate bune si pricepere.

    Postez cateva din ele, ca sa vada si prietenii nebucuresteni. Nu au  iesit chiar extraordinar, doar dragute 🙂

    Incep cu Palatul BNR in amurg, deja se instala o seara frumoasa.

    20161216_163731

    O multime de oameni era pe strazi, inclusiv pe langa celebra statuie cu Lupoaica.

     

    20161211_174326

    20161211_173624

    Urmeaza doua imagini cu mici decoruri din vitrina florariei mele preferate, adica Iris. Bilutele verzi le-am vazut in Gradina botanica din Iasi.

    Nu stiu cum se numesc, dar sunt usor parfumate si au un aspect usor grunjos si interesant.

    20161211_153922

    20161211_180504

    Urmatoarea este a Palatului Sutu, o cladire superba in care se gaseste Muzeul de istorie a municipiului Bucuresti si este cea mai reusita fotografie de noapte pe care am facut-o eu vreodata.

    20161212_140439

    20161216_164720

    20161212_114638

  • Urari de Anul Nou

    Urari de Anul Nou

    In speranta ca veti avea nevoie si de urari pentru Anul Nou, continui actiunea inceputa cu urarile de Craciun.

    Urari CLASICE de Anul Nou

    Anul Nou sa va aduca multa sanatate, bucurii si impliniri! La multi ani!

    Anul Nou cu bucurie si cu speranta sa vie!

    Fie ca anul 2017 sa va aduca numai fericire, sanatate si mult, mult noroc! Toate dorintele sa vi se implineasca, astfel incat sa fiti foarte fericiti!

    La multi ani! Anul Nou sa va aduca cele mai frumoase impliniri si multa sanatate!

    La multi ani cu sanatate, bucurii si noroc!

    Un An Nou fericit alaturi de cei dragi!

    La multi ani cu sanatate, speranta si impliniri!

    In anul care vine sa va dea Dumnezeu sanatate, fericire, belsug, liniste sufleteasca si intelegere reciproca! La multi ani!

    Noul an sa va aduca sanatate, putere, multumire sufleteasca, belsug si implinirea tuturor dorintelor! La multi ani!

    La multi ani cu sanatate si un An Nou in care sa existe doar dorinte implinite, bucurii si multe realizari!

    Sarbatori minunate si linistite, alaturi de oameni buni si fericiti! Un an mai bun sa vina in viata voastra! La multi ani!

    In noul an ce vine, visele si noile voastre dorinte sa fie insotite de aceste calduroase urari de implinire! Un An Nou asa cum il visati!

    In anul care vine s-auzim numai de bine! La multi ani!

    An Nou cu sanatate si bucurii, cu implinirea viselor, cu speranta si credinta in mai bine, cu pace si lumina in suflete si-n priviri! La multi ani!

    Noul An sa va aduca sanatate, prosperitate si dragoste. La multi ani!

    Iti doresc un An Nou cu spor in toate, cu bucurii, impliniri si sanatate! La multi ani!

    Anul care a venit sa va aduca lumina, armonie, fericire, sanatate si iubire! La multi ani!

    Urari de Anul Nou ORIGINALE

    2017 sa va aduca tot ce va doriti, si in plus, tot ce va trebuie si nu stiti!(Catalin)

    Sa dea Dumnezeu ca anul care vine sa fie de 17 ori mai bun ca cel care se incheie! La multi ani! (Cristiana)

    In noaptea asta, soaptele si dorintele se vor ridica la cer. E Anul Nou! Incepeti prin a va deschide sufletul, bucurati-va si iubiti curat. Noul An sa va fie mai bun, mai curat si mai roditor! La multi ani 2017! (Violeta)

    Va doresc: mult belsug in casa, painea mai gustoasa, datorii putine in anul care vine. Pace-n inimi, rod bogat, bucurie, gand curat, din a voastra casa, binele sa nu mai iasa!La multi ani!

    Fie ca anul care incepe sa va astearna in cale poteca neteda, vegheata de stelute norocoase si ingeri dalbi! Iar dorintele, toate-toate sa vi se implineasca cate una in fiecare zi! La multi ani!

    Flori de ghiata si ghirlande. Uratori si plugusoare. Veselie si mai mare. Anul vechi ce-ncet dispare. Pleaca de la fiecare. Un Nou An ce vine lin, Sa ne-aduca cer senin! Impliniri si tot ce-i bine, An prosper cum se cuvine! Sa se-opreasca si la tine, Sporul, casa s-o-nfloreasca. Painea sa nu va lipseasca. Speranta sa va-nsoteasca. Sanatosi sa fiti cu toti. De la bunici la nepoti. Sufletul plin de iubire Si lipici la fericire. Tot ce-i rau in cale piara. Numai bine sa rasara. Pace, liniste si calde ganduri, Va doresc eu printre randuri! Si inchei asta urare. Gand crestin la fiecare. Cu credinta in ajun, Eu atat vreau sa va spun: Sa aveti un AN MAI BUN! O caruta doar cu bani, LA ANUL SI LA MULTI ANI!

    Aho, aho, drag romanas/De la sat, de la oras/Ochii pe mesajul meu,/Ca vreau sa iti spun si eu./N-am venit sa te stresez, Am venit doar sa-ti urez/Sanatate, fericire, casa plina de iubire/Buzunarul cu multi bani/Sa traiesti si La multi ani!

    Sa va ninga cu bucurii, sa le savurati linistiti si sanatosi!

    Cam acestea sunt urarile de Anul Nou, sper sa va fie de folos in zilele ce urmeaza.

    Later edit 31.12.2016: Observ ca zilele acestea se citeste foarte mult aceasta postare si m-as bucura daca as reusi sa aflu cine a distribuit-o pe Facebook (de acolo imi arata statisticile intrari multe pe blog) ca sa pot MULTUMI!

    M-am gandit sa adaug si urarile scrise de mine anii trecuti si anul acesta, poate va vor placea: An Nou fericit!

    An Nou fericit

    Pentru Anul Nou(cu o urare draguta foc, compusa de sotul meu).

     

     

     

     

  • Am facut felicitari de Craciun

    Am facut felicitari de Craciun

     

    Am constatat ca pentru a reusi sa chiar faci ceva, e bine sa mai implici si pe altii si sa blochezi din start timpul pentru acea activitate.

    Ca sa poti implica si pe altcineva intr-o activitate, este necesar sa-ti cunosti bine prietenii si preferintele lor. Din fericire, acest aspect nu era o problema. Iar cu timpul nu ai alta solutie decat aceea de a-l stabili impreuna.

    Fix asa am procedat martea trecuta, cand mi-a venit ideea ca anul acesta sa facem in casa felicitarile de Craciun. Banuiam ca nici baietii din dotare, nici prietena de-o viata nu vor avea obiectii la o asemenea idee. Nu m-am inselat, ba chiar pot spune ca entuziasmul a fost peste asteptarile mele.

    Prietena este Corina, cu care v-am facut cunostinta la ultima noastra activitate de crafting, si anume Ghivece din cutii de conserve. Pe cuvant de onoare ca nu pot pricepe cum nu am gasit timp sa ne mai adunam cu scopul special de a mesteri lucruri, ca tare mult ne-a placut atunci.

    Nu am mai vrut sa pierd prilejul acesta frumos, si sambata dupa-amiaza ne-am pornit pe taiat. Evident, ca intai ne-am tratarisit cu ceva mese-ntinse si placinte 🙂

    _1010097

    Mihnea cumparase tot felul de cartoane, cartonase si hartii colorate, lipici, pensule noi si avea foarfece de taiat margini cu modele. Corina si fiul ei au adus cartoane lucioase, servetele si coli cu desene specifice Craciunului si alte minunatii de taiat si pus pe masa. E tare priceputa Corina, sa credeti ce va spun 🙂

    Au fost niste ore minunate. Trecuse bine de miezul noptii cand ne-am dus in culcusul de dormit. Nici nu am simtit cum s-a scurs timpul, intre atata vorba si ras, idei, decupare, lipit si scris.

    Foarte frumos a fost si am reusit sa mai smulgem copiii din timpul lor scufundat prea mult in ecrane luminoase.

    Sa va arat ce am creat 🙂

    _1010104

    felicitare de Craciun

    felicitare de Craciun

    _1010099

     

    _1010082

    felicitare de Craciun

    _1010089

    _1010092

  • Urari de Craciun pentru inspiratie

    Urari de Craciun pentru inspiratie

    De-a lungul timpului, am pastrat urarile de Craciun si alte mesaje primite cu ocazia sarbatorilor de peste an. Le aveam in fostul telefon si parca-mi pare rau de mesajele mele 🙂 Mi-am zis sa le adun intr-un loc, mai ordonat decat in mesageria telefonului ce va ajunge printr-un sertar ptafuit. Si cand ne va lipsi inspiratia…ne intoarcem la colectia de urari de Craciun!

    Sunt multe, asa ca le voi scrie treptat, incercand sa nu le repet 🙄 

    Urari clasice de CRACIUN

    Crăciun fericit cu viata luminoasa!

    Crăciun fericit alaturi de cei dragi!

    Cu ocazia sfintei sărbători a Crăciunului va doresc  sanatate, fericire si indeplinirea tuturor dorintelor!

    Sărbători fericite, sanatate si bucurii alaturi de cei dragi! Crăciun fericit!

    Crăciun cu liniste si pace in suflete, bucurii si împliniri alaturi de cei dragi!

    christmas-market-vintage-silhouette

    Sarbatori frumoase cu sanatate si liniste, cu Nos bogat si suflet curat! Craciun fericit!

    Craciun fericit cu multe cadouri sub brad! (Cristiana)

    Craciun fericit! Sfanta zi a nasterii Domnului sa va aduca sanatate, bucurii alaturi de cei dragi si mult belsug in casa.

    Nasterea Domnului Iisus Hristos sa va aduca pace launtrica, sanatate deplina, puteri sporite si fericire alaturi de cei dragi! Sarbatori fericite!

    CRACIUN FERICIT, oriunde v-ati afla! Fie ca Bunul Dumnezeu sa va binecuvanteze cu multa dragoste, sanatate, fericire si un Mos Craciun gras si devreme acasa, cu o desaga plina de cadouri!

    Caldura sarbatorilor sa va aduca in suflet bucurie, Craciunul sa va indeplineasca visele si Noul An sa va intre in casa mai fericit ca oricand! La multi ani! (Bianca)

    Cele mai sincere urari de sanatate, fericire si noroc. Craciun fericit!

    achristmassantaad001

    Urari de Craciun ORIGINALE

    Se zvonește ca pe seara, cineva o sa apara, Pe furis si fara ton, pe fereastra sau pe horn. Vine, vine Mos Crăciun, Sa-ti vestească un AN BUN! CRĂCIUN FERICIT!

    Sărbătoarea Crăciunului sa va aduca bucurii, liniste si pace, iar clopoțelul Mosului sa sa va împlinească toate dorintele! (Catalin)

    Laudati si cantati si va va bucurati: steaua noastra norocoasa a rasarit in Bethleemul Iudeii, anuntand nasterea Luminii Lunii si Calea spre Viata mantuirii noastre!(Daniel)

    Daca nu stii care-i culmea cadourilor, inseamna ca n-ai primit mesajul meu: nu lasa pentru Ajun ce poti sa-mi oferi chiar acum!

    Craciun fericit! Iți doresc ca inima ta sa fie usoara ca fulgul de nea, iar problemele sa se topeasca precum zapada!

    Sa ninga incet desupra ta cu fulgi de fericire, sa fie visul tau un zbor imbratisat de implinire, povara vietii sa-ti fie un car de sanatate, sa-ti fie sufletul scaldat in stropi de bunatate, sa ai oricand un soare zambitor, sa ai alaturi chipuri dragi si-un inger pazitor! La multi ani!

    Va uram sa petreceti Craciunul asa cum va doriti si langa cine va doriti!

    Craciun cat mai luminos, vis de iarna calduros, liniste langa cei dragi, veste buna dinspre magi! Fie ca aceasta sarbatoare sa va aduca in casa numai fericire si bucurii!

    Sarbatori pline de credinta magilor, de iubirea lui Dumnezeu si de miracolul nasterii pruncului Iisus! Cu deosebita pretuire, Ana

    Sa aveti binecuvantarea pruncului Isus nascut in Bethleemul Iudeii si ocrotirea Fecioarei Maria. lumina stelei de la Rasarit si dragostea magilor pentru Dumnezeu! Craciun fericit!

    Cum spuneam voi mai completa pe parcurs. Voi ce urari de Craciun mai deosebite aveti?

     

  • Despre anotimpuri si bucurii, la inceput de iarna

    Despre anotimpuri si bucurii, la inceput de iarna

    A trecut toamna, a trecut chiar si minivacanta de 1 Decembrie si iata-ne in ultima luna din an. La multi ani tuturor, ca nu am fost pe-aici sa va spun la timp! Sa ne fie bine, mai bine decat in ultimii 27 plus cei 43 de ani! Ca noi tot asteptam, parca si speranta se pierde de atata asteptare.

    Nu vreau sa scriu despre situatia politico-economica a acestui popor, ca nu este nici tema blogului si nici ceva ce pot influenta in vreun fel.

    Mai bine imi vad de familie, de jobul si pasiunile mele, ca acolo sunt convinsa ca am puterea de a face mai bine, mai mult, mai cu folos. Si cand voi simti ca toate sunt atat de bine pe cat este omeneste posibil sa fie, mi-am propus sa fac voluntariat. Dar imi dau seama ca scriu aiureli, lucrurile mereu pot fi imbunatatite si daca stau cu voluntariatul pana sunt perfecte, atunci nu il mai fac niciodata. Tema serioasa de gandire si de aplicare!

    Interesant ce constat acum! M-am asezat pe scaunul biroului, gandindu-ma sa scriu ceva. Am deschis computerul dupa cateva zile bune de pauza si am remarcat ca am de raspuns la comentarii. Asa ca am facut intati ceea ce era frumos de facut si am raspuns cu placere  🙂

    Constatarea este jocul interesant si cumva periculos al gandurilor si vorbelor. Si anume, cum te duc ele unde vor daca nu stii sa le stapanesti. Contorul de cuvinte al WordPress-ului arata ca am scris deja 239 de cuvinte, dar acestea au fost cu totul altele decat cele pe care intentionam sa le insir.

    Ca eu vroiam sa va spun altceva, anume ca am avut o toamna tare buna.

    Desi m-am nascut in septembrie, acest anotimp mi-a adus mereu melancolie in suflet. Ma topesc dupa culorile ei vii si chiar calde, in contrast cu gradele Celsius. Ma incanta abundenta de pe campuri si dealuri, bogatia lor adusa in piete (eu mai mult pe-acolo o observ), paleta de galben-rosu-ruginiu a coroanelor de copaci. Iubesc mirosul amarui de crizanteme si valatucii de ceata ce plutesc peste pamant.

    Dar parca tot melancolie simti cand frunzele se desprind de pe ramuri. Parca-s lacrimi ale copacilor, cazute ca ei sa poata reinfrunzi la primavara.

    Ca-n viata, nu?

    Anul acesta anotimpurile mi-au adus evenimente invers proportionale cu iubirea mea pentru ele. Primavara-anotimpul meu preferat, a adus probleme multe, stari ciudate, situatii greu de gestionat si enervari. Vara a mai asezat lucrurile in bine, dupa ce am facut tot ce tinea de noi ca sa le rezolvam. Iar toamna a venit cu eliberari, cu inchiderea acelor probleme si cu rezolvarea lor.

    Deci parerea mea despre anotimpuri e aiurea de tot. Natura nu functioneaza dupa reguli stabilite de noi si preferintele noastre, ci dupa ritmul Creatorului. Toamna am cules roadele  muncii de peste an, desi in sufletul meu primavara ramane anotimpul favorit!

    Dar acum e iarna si incerc sa nu mai am preconceptii despre ea. Ce conteaza frigul cand vin sarbatorile? Ce conteaza mocirla de pe strazi cand ai bucuria jocului fulgilor de nea? Ce conteaza ca se duce anul, din moment ce vine altul si ce conteaza ca la un moment dat nu va mai veni altul, atata vreme cat simti bucuria copilului tau?

    Dar si pentru cine nu ii are, tot exista bucurii. Aceea ca ai facut tot ce ai putut tu sa iti traiesti viata frumos cu ce ti-a fost dat, sa te bucuri de luptele pe care le-ai castigat si de momentele care ti-au fost daruite.

    Am ajuns la 596 de cuvinte si tot nu am scris despre bucuriile si realizarile toamnei. Poate le scriu altadata, acum a venit iarna si Mihnea s-a bucurat ca am mai fost cu el la parada militara. Probabil ultimul an in care mai mergem impreuna. Deja a rostit ceva ce anticipasem:  anul viitor va merge cu colegii lui.

    Ma opresc aici pentru azi!

    Sa aveti o saptamana minunata, cu spor in toate ce le doriti!

     

     

     

  • Puterea blogului si a cuvantului bun

    Puterea blogului si a cuvantului bun

    Cu cinci ani in urma, ne mutasem la Botosani in cautarea unor schimbari si in incercarea ducerii la indeplinire a unor visuri mai vechi, ce nu mai aveau loc doar in mintea mea si in aglomeratia Bucurestiului.

    Dupa mutari, renovari si reconditionari de mobile din lemn cu patina de timp fumuriu, incepusem sa stau cam mult si sa nu mai imi gasesc rostul doar prin casa.

    Cum vorbele mele despre scris, bloguri si calatorii il cam obosisera pe sotul meu, imi zice intr-o zi ca mi-a facut blog.

    La vremea aceea, eu cochetam cu ideea de a scrie si fiul nostru, Mihnea se juca cu creioane, pensule si culori. Asa ca a incarcat pe blog desenele copilului si apoi mi-a zis sa continui, ca de-acum am unde.

    Temele despre care vroiam sa scriu nu prea aveau legatura cu desene si ma gandeam ca nimeni nu va intra pe un blog pentru a vedea desenele unui copil de 7 ani.

    Asa se face ca mi-am schimbat subiectele la care visam. Am abordat altele, legate de cresterea si educatia copiilor, avand in vedere experienta de parinte si fost profesor de chimie.

    Nu mi-a fost prea simplu. Cu planurile era mai usor, dar cu vorbele scrise nu avusesem prea multa treaba de pe vremea cand eram pe bancile scolii. Atunci-cu ani-lumina in urma, o profesoara de limba romana, draga mie si exigenta, imi aprecia si incuraja dragostea pentru cuvant si uimirea fascinata in fata cartilor.

    Ulterior m-au uimit si mai tare transformarile din eprubete, viata mea profesionala urmand aceasta directie. O vreme. Ca de la moli, molecule si fete de copii, m-am reorientat spre cifre prinse-n  conturi si facultati cu iz turistic. Si-am aterizat la privatizari!

    Cand am inceput sa astern vorbe pe ecranul luminos, ma impiedicam in virgule si cuvinte mai multe decat trebuiau.

    Dar Mihnea nu se impiedica, el continua sa deseneze. Cu rezerva de rigoare, cu teama de ridicol, cu pauze si indoieli, am continuat amandoi drumurile deschise odata ce Mihai(sotul meu) ne-a zis sa ne ocupam de blogul asta 🙂

    un desen din vremea aceea
    un desen din vremea aceea

    Nu stiu, zau, cum ar fi fost fara el. Am scris cat am putut, cu stangacii, cu pasiune, cu speranta si cu prea multe ore intre paginile blogului. Au fost 3 ani si jumatate de superblogulluimihnea.blogspot si aproape un an de blogdefamilie.ro

    Nu avem un blog cunoscut. Sunt zeci de mii de bloguri, dintre care sute sau mii mai bune ca acesta.Cu siguranta sute de bloguri mult mai bune, mult mai cunoscute si mult mai valoroase.

    Dar am crescut si noi! Am crescut ca familie si ca blog.

    Statisticile blogului arata 7-900 de vizitatori pe zi. Fiecare din cei trei membri ai familiei a devenit un om putin mai bun.

    Dar cea mai importanta crestere a fost a baiatului! Nici nu imi puteam imagina, nici nu indrazneam sa gandesc ca Mihnea o va lua pana la urma pe un drum plin de desen si pictura.

    Ca va incepe studiul artelor plastice la Liceul Nicolae Tonitza si ca in clasa a VI-a va avea sansa extraordinara de a expune alaturi de o pictorita-om cu totul special, cateva lucrari iesite din mainile lui, tocmai la Biblioteca Nationala.

    Lucrurile astea chiar imi umplu sufletul de bucurie si ochii de lacrimi.

    Pe langa cresterea lui, presupun ca a venit si a noastra, a parintilor. Iar eu am fost acolo, langa el, stergand si curatand culorile din toata casa si povestind pe-aici ispravi cu mosi si babe.

    14359053_1073977482717336_1881443769273484947_n

    Scriind (mai cu noduri, mai cu hopuri), am deprins o oarecare indemanare in relatari.

    Nu sunt sigura ce scoala ar fi facut Mihnea daca nu era acest blog. A desenat intotdeauna cu placere, deci se poate sa fi fost in acelasi loc.

    Dar nu am indoieli ca si blogul acesta a avut o contributie. Cititorii vechi stiu ca intr-o vreme aratam aproape tot ce picta el la 8-9 ani. Imi mai trecusesera rezervele si cred ca banuiti de ce.

    Banuiti ca aici intrati voi in rol. Banuiti ca incurajarile voastre au contat foarte mult si ne-au motivat sa continuam.

    Probabil ca nici nu va dati seama cat inseamna niste vorbe bune. Eu incepeam si sfarseam zilele citind comentariile de pe blog. Lui Mihnea i le citeam doar uneori, cand avea el chef sa ma asculte. Erau vorbe calde, incurajatoare si mare parte din ele scrise din suflet.

    „Nu te bucuri?” il intrebam cand nu-mi parea ca il impresioneaza ceva. „Ba da” era raspunsul lui sec. Iar mie mi-a luat ceva timp sa pricep ca un copil nu stie sa-si gestioneze emotiile pozitive.

    Ca si lui ii trebuie timp sa invete cum se raspunde la o vorba frumoasa, o lauda, un cuvant admirativ despre lucrarile lui.

    Asadar, e nevoie sa recapitulez care este puterea blogului meu?

    Da, este ca ne trebuie sinteze!

    1. A fost unul din pilonii dezvoltarii artistice a lui Mihnea si a avut contributia lui in drumul artistic pe care a inceput sa-l parcurga.
    2. A fost un factor de crestere personala, emotionala si scriitoriceasca a subsemnatei.
    3. A avut o oarecare contributie in armonia familiei, chiar daca a mai starnit uneori si proteste legate de timpul pe care-l pretinde cu atata forta. Dar au fost si actiuni, drumuri, vizite, poze facute si cu scopul de a avea ce posta aici. Inutil sa spun ca acelea au adus si bucurii celor 3 M ai casei si ca au creat momente de care ne vom aminti cu placere.
    4. Mi-a adus prieteni. Am scris cu ce bloggerite am reusit sa ma intalnesc personal si nu sunt chiar putine. Dar eu am simtit mereu ca aici am dezvoltat o comunitate de prieteni, fie ca ne-am intalnit, fie ca nu. Asa mi-am format eu parerea: pe mine ma citesc prieteni. Si asa vreau sa simt in continuare.

    Ca de fiecare data cand scriu sentimentalisme de-astea :), inchei cu multumiri. Stiu in ce lume traim, stiu cat ma lupt cu mine si cu multe altele pentru timpul meu de citit, stiu cat conteaza minutele-ba chiar secundele, si stiu in cate locuri, moduri, activitati, bloguri, carti poate fi acesta impartit.

    De aceea am fost si voi fi intotdeauna constienta de valoarea voastra, a cititorilor mei. Intr-o lume bombardata de informatie si canale pe care aceasta se scurge, voi petreceti timp valoros citind umilele mele ganduri.

    Incerc de fiecare data sa va multumesc pentru asta si simt mereu ca nu imi iese pe masura intensitatii trairii!

    Va dati seama cat de mult simt ca nu imi ies cu acuratete nici multumirile pe care ma straduiesc sa le exprim pentru cele  7.303 comentarii, un procent fabulos dintre acestea fiind de sprijin si sustinere.

    Cu toata emotia, cu plecaciuni si-nchinaciuni, va multumesc pentru ca ne cititi si sprijiniti!

    Fara cuvintele voastre bune, sigur nu mai scriam acum, aici!

    decorarea casei de craciun 3 JPG


    Suvoiul acesta de amintiri este un raspuns la o provocare lansata de Cristian Manafu, în cadrul campaniei aniversare Stalinskaya Vodka. Toți bloggerii pot sa-si publice povestea adaugând link-ul lor acestui articol sub formă de comentariu. Desigur, se poate castiga un premiu. Unul care imi place!

    Încă de la lansare, sub sloganul ”Pentru cei puternici”, Stalinskaya Vodka este alături de cei care care au curajul să riște pentru a transforma orice încercare într-o victorie, de cei al căror succes este alimentat de tăria de caracter. Anul acesta, Stalinskaya a împlinit 20 de ani.

  • Cititul in exces

    Cititul in exces

    Pana acum cateva luni, nu as fi crezut vreodata ca as putea scrie asa ceva. Ca as putea considera vreodata ca cititul poate fi in exces. Ca cititul poate fi vreodata prea mult si ca acesta ar putea dauna vreodata cuiva.

    Si totusi s-a intamplat cumva si mi-am amintit o poveste.

    Acum cativa ani, cand ii citeam povesti lui Mihnea, am dat cu totul intamplator peste o poveste cu acest subiect. Din pacate, nu mai stiu cum se numea. Tot ce imi amintesc – desi povestea m-a marcat, este ca am citit-o intr-un volum prafuit si vechi de pe vremea copilariei mele, din cplectia „Povesti nemuritoare”.

    Dupa cum se anunta din ce am scris deja, personajul povestii era un foarte pasionat cititor. Un barbat care iubea nespus cartile. Atat de mult, incat citea continuu. Oamenii il pretuiau, dar incetisor el a inceput sa se indeparteze de toata lumea, considerand ca apropierea de oameni il tinea la distanta de carti. Orice discutie cu oamenii ii rapea din timpul de citit. Si nimeni si nimic din jurul lui, nu era la fel de interesant ca ceea ce gasea in tomurile lui dragi.

    Nu retin cum reusea sa traiasca, cum se intretinea, poate ca nici nu ne spunea in poveste. Dar retin continuarea. Intr-o zi a cunoscut o fata care l-a placut si i-a placut. Pentru o vreme, mugurii iubirii l-au smuls din captivanta lume a cartilor, fata reusind sa ii starneasca interesul si sa il tina langa ea. S-au casatorit si o perioada au trait  normal. Pe masura ce trecea timpul, omul nostru a reinceput sa se cufunde in lumea lui si sa isi piarda interesul pentru sotia lui. Din nou, nimic nu egala in atractivitate, lumea fascinanta cuprinsa in randurile cartilor.

    Din iubire si admiratie, sotia a continuat sa ii fie alaturi. Dar cu timpul, a inceput sa sufere. A rezistat pana ce s-a convins ca sotul nu o mai iubeste si atunci l-a parasit. Acesta nici macar nu a observat, a continuat sa-si petreaca zilele citind si sa-si traiasca viata doar pentru cartile lui.

    Aceasta este povestea si morala este evidenta: daca este in exces, chiar si cititul poate fi daunator.

    Asta din punctul nostru de vedere, al oamenilor normali, al celor care trebuie sa traim si care avem o multime de responsabilitati pe lume.

    Nu stiu cum o fi fost din punctul lui de vedere:), asta daca admitem ca un asemenea personaj ar putea fi real.

    Poate ca o fi fost vreodata, poate ca s-ar fi putut aplica calugarilor din vremurile trecute, cei care stateau zile in sir citind, analizand si scriind texte religioase. Dar daca stiu eu bine, chiar si acei calugari faceau si altceva in afara de citit. Ei scriau, copiind sau reinterpretand alte texte. Cu alte cuvinte, transmiteau intelepciune, o explicau si poate chiar generau cunoastere.

    Revenind la vremurile noastre, asa ceva ar fi imposibil. Nimeni nu ar putea trai doar citind. Daca s-ar putea trai doar din citit, daca ar exista o astfel de meserie, mi-as alege-o si eu 🙂

    E drept ca am auzit despre ceva oarecum similar, denumit Internet researcher. Am inteles ca exista scriitori americani care apeleaza la acesti „cercetatori” pentru a le gasi date relevante temei despre  care au de scris.

    Scriitorul stie sa scrie, dar are nevoie de oameni care sa ii furnizeze informatii documentate despre tema aleasa. Adica date, statistici, rezultate ale cercetarilor, informatii statistice, credibile si valoroase. Scriitorul considera ca el isi valorizeaza mai bine timpul scriind, decat cautand datele stiintifice care sa ii imbunatateasca textul si apeleaza pentru aceasta la Internet researcheri. Interesant, nu?

    Dar vorbim despre Statele Unite, oricum cu rezerve, ca eu nu mai stiu unde am citit acest lucru si despre scriitori al caror castig orar este foarte mare. Cred ca doar aceia isi permit sa plateasca cautotorul de informatii.

    La noi, la oameni ca noi, acest lucru nu este posibil.

    Si deci, de ce credeti ca mi-am reamintit povestea citita acum 5-7 ani si de ce m-am apucat sa scriu despre ea?

    Pentru ca in perioada in care am facut pauza de blogging, am observat ca nu eram obosita doar din cauza blogului. Am observat ca din nou ca timpul zboara pe langa mine. Din acest motiv m-am apucat sa cercetez si sa notez ce fac si cat timp fac.

    Si ce am constatat?

    Dimineata pe drum spre serviciu citesc. Intre 40 si 60 de minute, depinde de aglomeratie. Cand ajung la job, primul lucru este sa deschid Internetul. Unde ce credeti ca fac? Fug din blog in blog, din mail in mail, din revista in revista. Cam o ora, daca nu si ceva mai mult.

    Pe la sfarsitul programului, nu prea imi mai merge mintea la lucru si mai citesc putin. Uneori mai citesc si cand imi servesc pranzul. Mestec, nici nu prea stiu cum tai si cum duc mancarea la gura, ca ochii mi-s lipiti in monitor. Dar nu ma patez, deci ma descurc cumva 🙂 Ar trebui sa studiez problema.

    Si ajung la drumul catre casa. Daca nu ma nimeresc pe langa vreo colega vorbareata, ati ghicit ce fac, da? Ajung acasa si imi vad de treburile ei. Tot timpul?

    Nuuuuuu

    Inainte de culcare, ori fug la computer, ori iau o carte. Deci, mai adaug o ora.

    Si nu va scriu totalul acestor minute, va las placerea adunarii lor, ca pe mine m-a luat groaza.

    Asa de tare, ca m-am apucat a ma intreba cat din toate informatiile pe care le bag in mintea mea, zi de zi, ma ajuta la ceva.

    Cat din ele aplic, cat inseamna relaxare, cat are sens sa citesti intr-o zi, cat iti este de ajutor, cat iti este pentru destindere.

    Si cat din ele reprezinta o forma de mascare a lenii, a lipsei de chef de treaba, a incapacitatii de a te apuca de lucru, a amanarii muncii.

    „Este mai usor sa citesti, decat sa muncesti”, mi-a spus odata o prietena. Acum tind sa ii dau dreptate.

    Sa nu ma intelegeti gresit, sa nu credeti ca am ceva cu cititul, toata viata mea am avut cel mai mare respect posibil pentru aceasta activitate. Am un respect extraordinar atat pentru scriitori-pentru orice creator- cat si pentru cuvant, fie scris, fie vorbit.

    Asta am gandit tot timpul despre citit. Suta la suta numai de bine. Nu am scris acum despre beneficiile cititului, pentru ca pe acestea le stie toata lumea. Poate ca ar trebui.

    Eu am vrut sa scriu despre exces. Pentru ca si intr-una din cele mai benefice activitati umane, excesul poate face rau!

    Adica m-am tras de urechi si am zis sa va semnalez si voua 🙂

    image copyrights Moyan Brenn