oua de Paste

A trecut si Pastele si incerc sa imi reiau activitatea pe blog. Am zis ca va pun la curent cu ce s-a mai intamplat in zilele cat am lipsit de aici.

Tot constat ca periodic am nevoie de o pauza de la blogging. Ca o fi bine, ca nu o fi bine…nu mai imi pun intrebari, iau lucrurile ca atare si gata.

Pe de o parte obosesc, pe de alta parte am nevoie de mai multa relationare in viata reala si cum timpul nu ne permite sa le facem pe toate cate le-am dori, iau pauza de la blog si imi mai incarc bateriile.

Este adevarat insa, ca si calvarul prin care trece Cristian m-a scos din circuit. Urmaresc cu sufletul la gura ceea ce se intampla in clinica din Freiburg si suferim si ne rugam alaturi de ei.

Ca sa va tin si pe voi la curent, rezultatele testelor de compatibilitate nu au fost asa cum se dorea. Surioara lui Cristian nu este compatibila pentru transplantul de maduva. La fel si parintii. Medicii au hotarat ca vor cauta un donator, dar tratamentul nu mai poate fi amanat si au decis sa il inceapa. Reactiile la tratamentul cu imunosupresoare sunt rele, insotite de febra si tot felul de stari greu de suportat de catre copil.

Speram sa fie bine, sa dea rezultate si sa creasca trombocitele alea. Adica maduva sa inceapa sa functioneze.

Transmit inca o data multumirile mele si ale parintilor pentru ajutorul pe care l-ati oferit acestui copil nevinovat si multincercatei familii.

In afara de aceasta nenorocire, timpul a trecut la fel cum stie el. Am incercat sa facem ceea ce face tot omul inainte de o sarbatoare atat de mare si am planificat vizite la ai nostri parinti. Am fost la ai mei intr-un week-end si apoi la la sora mea la Braila in urmatorul. Trebuia sa petrecem Pastele la Botosani, dar am renuntat la aceasta intentie, din motive care nu au depins de noi.

M-am bucurat sa imi vad parintii, de data aceasta se simteau bine si am revenit acasa mai linistita ca alte dati. Apoi am fost la Braila, la cererea expresa a lui Mihnea.

Am revenit acasa si am parte de un mare rasfat. Am putut sa imi iau concediu astfel ca am facut pregatirile pentru marea sarbatoare a Pastelui in tihna si incetisor. Cu tot timpul avut la dispozitie, am facut mai putina curatenie decat in alti ani. Adica am omis cate una-alta 🙂

Am vopsit muuulte oua, nu doar rosii, ci si in alte culori. Am facut drob, friptura si o tarta cu fructe, am primit pasca si cozonaci si am testat rezistenta la stres a lui Mihnea  🙂 Sambata casa era plina de bunatati si copilul tinea post. Asta chiar este o mare proba de vointa, chiar imi era mila de el. Dar a rezistat. Cand ne-am intors de la slujba de Inviere, nici o poza nu am mai facut, ca ne era gandul numai la frigider 🙂

Am ciocnit frumoasele oua, mi-a parut si rau sa le sparg 🙂 Si a doua zi la masa principala, iar s-a repetat povestea cu pofta mare. Iar nu am facut poze… Dar va ofer in dar o magnolie.

cadou de Paste cu magnolii

Cele doua zile de Paste au fost petrecute in multa tihna. Cu urari multe si cu multe discutii cu prieteni vechi. Cu bunatati pe masa. Cu o plimbare la Manastirea Plumbuita, care ne-a intampinat cu o gradina reamenajata. Au pavat curtea si au refacut foisorul. In ultimele doua luni curtea era tot un santier, dar acum au terminat si un covor verde de gazon stralucitor, bordat de panselute vesele, te intampina dupa zidul de caramida rosie. Foarte frumos!

Serile am vazut filme. Si uite asa a trecut si Pastele.

Hristos a inviat!