A trecut ceva vreme de cand am reusit sa fac transferul, dar treburile ce urmeaza a fi puse la punct sunt multe si merg foarte incet. Asa cum v-am mai spus, trebuie sa copiez toate fotografiile de pe Superblogul lui Mihnea si sa le integrez aici. Sunt aproape 700 de articole si multe din ele au fotografii. Deci, rabdare taica, si tutun… 🙂
Am cerut sfaturi, ca sa nu ma trezesc ca lucrez aiurea si vreau sa le multumesc in mod deosebit Iulianei si Zinei pentru tot ajutorul si rabdarea pe care au avut-o cu mine. Cu tot cu sfaturi, mare lucru nu am reusit. Am transferat ceva din poze, dar mai este…..ohoho. Am vrut sa introduc blogrollul si nu m-am descurcat.
In alta ordine de idei, saptamana trecuta a fost plina de evenimente nu prea bune. Am fost bulversata de-a dreptul, poate si de aceea nu am avut mult spor.
Parca nici sa scriu nu mai imi vine, mi-ar placea sa imi reiau obiceiul de a scrie in fiecare zi, mi-am iesit din mana puternic. Pana si mie imi pare utopica ideea scrisului in fiecare zi, chiar daca altadata mi-a iesit.
Au trecut doua luni din an – voi stiti cand, ca eu nu prea- si m-am gandit la obiectivele stabilite la inceputul lui. Imi pare ca iarasi voi avea un an in care nu le voi atinge, parca nu am inceput cum trebuie. Totusi am realizat una din ele, am transferat blogul, dara.
Cam acestea sunt noutatile, cu piedici si lentoare mare.
Urati-mi succes, simt ca imi trebuie un catralion de incurajari!
Norocul meu ca de doua zile am primit o infuzie de energie de la primavara si zilele acestea frumoase. Am iesit ieri in parc si bine am facut. Mugurii si florile albe ale corcodusilor, verdele care se intinde mai mult cu fiecare zi, lumina soarelui si azurul cerului…cum sa nu uiti de blog si de celelalte?
Dar a venit primavara si eu nu v-am spus nimic.
Sursa foto: vis-si-realitate-2.blogspot.ro
Pentru ziua martisorului, pentru ieri, pentru azi si mai ales pentru maine, pentru fiecare zi din acest frumos anotimp, va doresc sa va umpleti sufletul de bucurie, casele si gradinile de flori, familiile de armonie, viata de elan!
La multi ani, fete frumoase, fericire si flori sa aveti!
Cu drag,
Mihaela
Multumim pentru urari ! Sa se intoarca insutit !
Eu zic sa nu te agiti cu posturile vechi. Scrie ca si cum nu s-ar fi schimbat nimic si cand poti, recuperezi din urma.
O primavara frumoasa, draga mea !
Cu mult drag, Dani! Pentru tine, gradina si rosioarele de nenumarate feluri!
Ai dreptate, tot asa primesc sfaturi si cand le aud mai imi vine sufletul la loc. Apoi ma apuca din nou grija ca nu sunt deloc in grafic cu programarile si treburile. Dar acum pare cel mai important sa reiau scrisul, ca mi se duce obisnuinta si cine stie…sa nu ma invat cu viata fara blog:)
Hei, draga mea, fruntea sus! Tu esti o femeie desteapta si puternica. O vei scoate la capat cu toate, stiu eu! Da-le incolo de obiective anuale, uite vezi, de-aia nu-mi mai setez eu obiective. E o presiune parca venita dinspre blogurile astea de dezvoltare personala cu obiective, liste, targeturi, anuale, lunare, bi-lunare, etc. Parca toata lumea ar trebui sa functioneze ca intoarsa cu cheia pe baza de inputuri si outputuri. Nimeni nu te mai indeamna in ziua de azi doar sa traiesti. Nu e suficient, nu mai e la moda. Sa traiesti frumos, calm, in liniste, sa faci ce poti si cat poti si daca poti, sa iti duci crucea pe care o ai de dus, ca toti avem cate una si atat. In rest doar sa te bucuri de cei dragi, de tot ce e bun si frumos si sa fii recunoscator. Zau asa, eu n-am citit in Sfintele Scripturi ca ar fi zis Iisus sa ne facem liste si obiective. A spus in schimb „Bucurati-va si nu va temeti” 🙂 O imbratisare mare de la mine!
Vezi tu, draga mea! O multime de pareri si idei, am decoperit de-a lungul timpului ca ne leaga, dar una esentiala-sau nu numai una- ne desparte: tu esti un om foarte optimism si echilibrat, eu sunt unul in cautarea lor. Fac pasi, dar micuti. Ai dreptate, nu pot zice in totalitate ca nu ai. Si asta cu listele si obiectivele imi este tot neclara. Pe de-o parte, imi place mult ce spui si nu iti pot contrazice argumentele. Anul trecut nu mi-am fixat obiective-de suparare, stii. Si nu pot spune ca nu am facut nimic, dimpotriva am avut un an foarte plin, iar admiterea lui Mihnea la scoala la care este, a fost cea mai mare realizare. Nici nu planificasem, nici nu luasem in calcul, nici nu am vreun merit in asta. A venit de deasupra mea, CLAR. Pe cealalta parte, imi doresc sa fac lucrurile pe care le-am fixat ca obiective si poate ca scriidu-le, propunandu-mi-le, citindu-le si recitindu-le, maresc sansele de a ale realiza. Zic si eu. Si mai studiez problema:) Si tare iti multumesc de incurajari si de tot ajutorul tau pretios. Si nu de ieri de alaltaieri, ci aproape de cand am inceput sa scriu.MULTUMESC, draga mea! Cu plecaciuni,
Doamna, musai si neaparat sa te pup de 8 martie! Sa ne traiesti, femeie, sa ai o zi minunata, cum meriti, alaturi de barbatii tai!
Incep si eu migratul 😀
Doamna, multumesc tare frumos si trimit si eu un pup dublat! Sa traiesti si tu, si sa traim toate, cat mai bine si mai frumos, si sa ne fie viata cu mai putin zbucium si nemultumire. Cam cum zice, Iuliana, asa mi-ar placea sa fie mereu!
Imi pare bine de veste, sper sa iti fie usor! Hihi, suntem colege de suferinta simultana 🙂
Ha, v-am gasit, nici nu stiam de mutare. Pozele nu vi s-au transferat? Eu n-sm pierdut decat un nr infim, voi cum ati facut trasferul?
Laura, bine ca ne-ai gasit, ca eu inca nu am mai dat o tura mai pe nicaieri. Si ma bucur ca ne-ai gasit! O primavara frumoasa iti doresc, cu impliniri pe toate planurile!
Transferul nu l-am facut eu, ca mi-era frica. Eu doar cu stresul, ca suntem prieteni vechi:) S-a transferat aproape tot, nu am sesizat sa se fi pierdut ceva. Inclusiv pozele apar in postari. Dar domnul care a facut treaba mi-a spus ca in acest moment ele apartin blogspotului si in exista un timp de incarcare a lor, de pe blogspot pe blogdefamilie, ceea ce mareste timpul total de incarcare al blogului si nu este chiar bine. Asa ca m-a sfatuit ca in timp sa fac o copiere manuala, una cate una, a fiecarei fotografii din fiecare articol. Si cum eu am participat mult la Miercurea fara cuvinte-cu mare drag de altfel, am de lucru, zic. Eu nu ma pricep deloc si fac ce spune domnul, dar tot am mai intrebat si pe altii. Mi-au spus tot asa. Oare tu le-ai transferat mai repede, automat cumva? Ce bine ar fi!
Mihaela, nu cred sa se poata transfera automat. Si eu tot manual le-am transferat, pe altele le-am mai lasat de pe blogspot, iar la altele am renuntat.
Eu zic sa le iei incetisor, cateva articole pe zi, cu ocazia aceasta recitesti articole mai vechi, poate le mai completezi…
Spor!
Da, toate raspunsurile au fost la fel. O sa le iau incetisor, ca nu am alta solutie si mai recitesc si editez la cele care sunt mai importante. Multumesc frumos, Adriana!
ce durere de cap si munca sisifica la pozele netransferate. Si abia am ‘migrat’ manual 10 poze.
Hihi, fac haz de necaz. Asa-i, sisific este cuvantul. Nici eu nu stau mult mai bine cu migratul, adica mai mult stau decat migrez, dar stau ingrozita, nu oricum:)
imi propun sa verific 10-20 articole pe zi si sa copii pozele de mana. Greu dar macar merg inainte.