Categorie: Uncategorized
-
La Multi Ani de Sfantul Nicolae
„Sfantul Nicolae s-a nascut in Orientul Mijlociu la 350 de mile nord de Bethlehem. Istoria si legendele legate de Sfantul Nicolae se intrepatrund, dar se cunoaste cu certitudine ca a trait in secolul al IV-lea, a fost cardinal de Myra (acum aflata pe teritoriul Turciei) si a fost recunoscut si onorat ca sfant incepand cu secolul VI. Nu mai putin de 21 de „miracole” ii sint atribuite, Sfantul Nicolae devenind cunoscut pentru credinta, zelul si dragostea pentru semeni, si in special pentru copii. Nicolae provenea dintr-o familie instarita, iar la moartea ambilor parinti ( era inca copil ) a mostenit intreaga avere, pe care s-a hotarat sa o foloseasca in scopuri umanitare si sa-i ajute pe cat mai multi oameni nevoiasi.Scurt Istoric
In secolul X, Tarul Vladimir al Rusiei a calatorit la Constantinopole (astazi Istanbul) si auzind de povestirile minunate despre Sfantul Nicolae a decis sa-l faca patronul spiritual al Rusiei. In secolul al XI-lea, ramasitele Sfantului Nicolae au fost furate (sau descoperite) de marinari italieni si depuse in Bari (Italia). Acolo sint si in ziua de azi, iar o manastire a fost construita pentru credinciosii aflati in pelegrinaj catre Tara Sfanta, veniti sa se inchine la moastele Sfantului Nicolae. Se spune ca moastele Sfantului Nicolae emana din cind in cind un miros dulceag.De-a lungul secolelor Sfantul Nicolae a devenit unul dintre cei mai populari sfinti, in aminirea si celebrarea lui fiind ridicate mii de biserici (citeva sute sint doar in Anglia), iar chipul lui a fost pictat mai mult decit al oricarui alt sfant (exceptie facind Sfanta Fecioara Maria).Aniversarea mortii Sfantului Nicolae, pe 6 Decembrie (345 A.D. sau 352 A.D.) este aproape de sarbatoarea Craciunului, de aceea, in multe tari, acestea s-au contopit. In Germania insa, Olanda, Elvetia, Romania, si alte citeva tari europene aceste doua sarbatori au continuat sa se sarbatoreasca separat. In mod traditional, copiii primeau in noaptea de 5 spre 6 Decembrie daruri sub forma de bomboane, prajituri, mere si nuci. In unele locuri copiii isi puneau ghetutele la usa in ajunul zilei de Sfantul Nicolae si a doua zi dimineata le gaseau pline de bomboane, prajituri, portocale si fructe uscate. In Olanda copiii isi primeau cadourile in saboti de lemn. In manastirile scoala, tinerele eleve isi agatau sosete la usa cu bilete pentru Sfantul Nicolae in care isi laudau cumintenia (de aici obiceiul scrisorilor pentru Mos Craciun), iar dimineata le gaseau pline cu fructe glasate sau bomboane (maica stareta citea biletele si facea daruri ca din partea Sfantului Nicolae).Dupa reforma protestanta din secolul XVI multe tari din Europa au renuntat la sarbatorirea zilei de 6 Decembrie. Olandezii insa au pastrat aceasta traditie catolica si chiar si azi, multi copii il asteapta pe Sinter Klaas (Saint Nicholas – Sfantul Nicolae) in ziua de 6 decembrie. La inceputul secolului XVII, olandezii emigrati in Statele Unite ale Americii au fondat New Amsterdam, care din 1664 a devenit cunoscutul New York. In citeva decade, sarbatoarea comemorarii Sfantului Nicolae s-a intins pe teritoriul Statelor Unite ale Americii. Iar Sinter Klaas a devenit repede Santa Claus (Mos Craciun) pentru majoritatea americanilor.”Sursa articolului este www.club13.ro/. Citeste mai departe aici -> http://club13news.blogspot.ro/p/despre-mos-sfantul-nicolae.html -
Sfârşit de noiembrie-final de toamnă, început de iarnă
A trecut şi noiembrie, care, chiar dacă nu a fost la fel de spectaculoasă şi plină de evenimente precum septembrie, are totuşi realizările ei. Ar fi trebuit să scriu această postare în ultima zi a lui noiembrie sau cel mult în prima zi de decembrie, dar nu am putut să nu marcăm cele două zile importante pentru noi, românii, prin articole dedicate special acestor zile. Şi dacă, de ziua Sfântului Andrei ne-am permis o binemeritată odihnă şi relaxare în căldura culcuşului, prima zi de iarnă a fost plină de activitate în afara casei. După ce am scris propriile reflecţii dedicate zilei naţionale ne-am grăbit să mergem la parada militara.Revenind la ce a adus luna noiembrie, pot spune că cele mai notabile evenimente ale casei, au avut legătură cu blogul. Pentru că în afara lui, viaţa noastră a fost mai puţin spectaculoasă, decurgând în rutina vieţii unui salariat şi părinte de şcolărel, în cazul meu, şi construitor-întreţinător de blog-prelucrător de fotografii, alături de constanta activitate de supraveghere şi coordonare a lui Mihnea, în cazul lui tati. Despre Mihnea este clar: ocupaţiile principale sunt şcoala, temele, desenul.Blogul ne-a scos cumva din cotidianul vieţii de mers la job-vericat teme-lucrat cu Mihnea-gătit. Realizarea notabilă, a fost că pentru prima dată, cineva a scris despre noi. Şi îndrăznesc să o numesc prietenă pe autoarea articolului, chiar dacă nu am avut bucuria de a ne cunoaşte şi în afara lumii virtuale. Căci eu cred, că un om pe care îl citeşti zilnic îţi devine prieten. Sau cel puţin, eu asta simt când mă gândesc la Iulia. Şi nu pierd ocazia de a-i mulţumi pentru tot ce am învăţat de la ea, în primul rând în materie de economisire şi apoi în materie de blogging.Şi dacă tot suntem la capitolul prieteni, nu pot să trec de acest subiect, fără a aduce un prinos de mulţumire şi recunoştinţă, dragei mele prietene Cristina, care va rămâne întotdeauna în amintirea mea, drept cea care a izbutit să mă convingă să îmi adun curajul de a arăta şi altora ceea ce scriu. Mi-e dor de lungile noastre poveşti, şi de însufleţirea schimbului extraordinar de idei, care ţâşneau din noi, la fiecare întâlnire.Mulţumirile nu se opresc aici, ci mai merg şi către domnul Eugen Emeric, pentru ajutorul pe care ni-l oferă, postând blogul la rubrica „Gânduri şi fapte” pe radiosufletel.ro şi către Raluca, Iuliana, Childrentourforeducation.blogspot.ro şi tuturor cititorilor şi prietenilor vechi şi noi din viaţa noastră şi de pe Facebook. Şi ne lipseşte Ramona!Cu ajutorul tuturor celor de mai sus şi cu cele 30 postări scrise în această lună, am ajuns la aproape 11.000 de accesări, din care 3.000 în luna ce tocmai s-a încheiat. Este o mare bucurie şi o onoare să constaţi că îţi trec pragul 100 de persoane pe zi. Mulţumim încă o dată tuturor şi vă aşteptăm cu mare drag în continuare. Sperăm în continuare, să găsim subiecte de interes, care să vă fie utile sau să vă stârnească un zâmbet sau o emoţie.Cele mai citite 5 postări, dintre cele scrise în noiembrie, au fost următoarele:Iar mie mi-au mai plăcut 11 lectii de la copiii nostri şi Peicipecolo.com si educatia prin călătorie.Premiera lunii a fost reactivarea unui vechi magazin al familiei, părăsit pe Internet. Dacă vă face plăcere, ne-ar bucura o vizită şi pe la el, că mai avem jucărioare, hăinuţe, cărţi, porţelanuri, colecţii vechi de cărţi poştale, cărţi maxime, plicuri prima zi, etc. Se numeşte magazinulmmonline.blogspot.ro, deşi am fi vrut trimonline, dar era luat. Îl găsiţi fie pe pagina Micul bazar, fie pe bannerul din dreapta sus, a paginii principale a blogului.Închei cu speranţa că poate îmi veţi povesti şi voi, despre luna voastră de noiembrie frumoasă şi fructuoasă şi cu urarea ca luna decembrie să o depăşească cu mult, în bucurie şi realizări!Mihaela Dămăceanu -
Povestea Sfantului Apostol Andrei
„Ziua de 30 noiembrie este sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei. Ea are o semnificaţie aparte pentru poporul român. Sfântul Andrei este cel care a botezat primii creştini pe teritoriul ţării noastre, fiind considerat patronul spiritual al românilor.
Sfântul Andrei, originar din Betsaida, înainte de a fi Apostol al Domnului era ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. El s-a hotărât să-l urmeze pe Iisus Hristos şi a devenit „cel întâi chemat”, după cum aflăm din scripturile bisericii. După Învierea lui Iisus şi coborârea Spiritului Sfânt (Rusaliile), apostolii s-au întâlnit şi au tras la sorţi care unde se va duce pentru propovăduirea credinţei creştine. Ţinutul Scyţia, adică Dobrogea, i-a revenit Sfântului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras, lângă Corint, în judeţul Constanţa, unde moare din ordinul guvernatorului roman Aegeas, pe 30 noiembrie, în anul 60, în timpul Împăratului Nero.
Sursele bisericeşti vorbesc despre faptul că Sfântul Andrei a fost răstignit pe o cruce în formă de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei” şi care se regăseşte pe steagul Scoţiei.”Despre traditiile şi obiceiurile de Sfantul Andrei, puteţi citi mai multe pe Monitorul de Suceava: http://www.monitorulsv.ro/Religie/2009-11-30/Povestea-Sfantului-Andrei#ixzz2AmXETGNz