Aşa tare m-am bucurat, că de cum am văzut schelele montate pe blocul de vis-a-vis, m-am gândit că vă voi povesti şi vouă, despre această schombare de look, a peisajului din faţa ferestrelor.
Păi sigur! Ar trebui să-l facă şi pe-al nostru!
Păi sigur! Ar trebui să-l facă şi pe-al nostru!
Deci acum ai o priveliste colorata de la geam, chiar nu te mai poti plange 🙂
Nici nu o voi mai face! Promit!
Înseamnă că eu ar trebui să am un sentiment ciudat, de părere de rău, nu? Asta pentru că privind prin ferestrele casei mele nu văd decât verdeaţă (iarbă, copaci, vie, porumburi şi un pic mai departe zăvoaiele Argeşului). [emoticonblush]
Nu, nu! În nici un caz! Eu sunt cea cu părerea de rău.
Acum arata ca o femeie eleganta, care tocmai si-a reinnoit machiajul. Pana si culorile sunt alese bine, nu deranjeaza ochiul, asa cum se intampla cu blocul in care locuiesc eu sau cu altele pe care le vad prin oras. Trebuie sa le pozez intr-o zi, sa vedeti in ce hal arata un bloc care are cate trei, patru culori care nu se pupa intre ele.
Cel puţin în Bucureşti, am admirat şi eu de multe ori, cât de bine au ales culorile blocurilor reabilitate. Chiar m-am gândit că asociaţiile au fost probabil sfătuite, că nu cred eu, că nimereau ei singuri combinarea atât de reuşită a culorilor.
abia acum mi-am dat eu seama cat de aproape stateam inainte de a pleca din bucuresti …
Uite, vezi, noroc că m-am gândit să pun pozele astea. Mi-ar plăcea să fim vecine şi acolo unde te-ai mutat tu.
aaaaaaaaa, si mieeeeeeeeee!!!!!!!!!!! hai, nu veniti?
Ba da!!!! Cu drag!!!
Lasă un răspuns