Astăzi chiar mi-am ieşit din pepeni şi scriu aici să vă povestesc de ce, ştiind foarte bine că este o problemă cu care nu doar eu mă confrunt.
Nu mai departe de ieri, protestam în felul meu la stilul unora de a scrie comentarii. Este o problemă mai veche, de care ne lovim toţi bloggerii. De aceea suntem nevoiţi să introducem moderarea comentariilor, pentru că, dacă noi trecem mai mult sau mai puţin uşor peste jigniri, obrăznicie, nesimţire şi prostie, nu este cazul ca toţi cititorii să observe toate acestea. Să le observe şi la noi, pentru că altfel, se văd foarte bine în comentariile din presa online. Luaţi doar un articol din Capital, în special unul ce tratează subiecte din imobiliare, şi veţi vedea cât de mulţi sunt cei care nu au altceva mai bun de făcut, decât să-şi etaleze prostia pe Internet.
Dar să vă povestesc ce m-a scos atât de tare din calmul meu de Balanţă, ce încearcă mereu să înţeleagă puncte de vedere opuse, cu condiţia de a exista în ele un dram de dreptate.
În momentul în care am început acest blog, am avut o dilemă referitoare la riscurile şi utilitatea declarării identităţii mele, pe blog. Ştiam foarte bine, că este mult mai uşor, şi poate mai bine, să scrii sub protecţia unui pseudonim. Am ales să semnez cu propriul nume, considerând că nu fac nimic rău, că nu am făcut niciodată cu bună ştiinţă aşa ceva şi că nu am de ce să mă ascund.
Şi toate au fost bune şi frumoase, până pe la începutul lui decembrie, când hodoronc-tronc, mă trezesc cu nişte comentarii absolut răutăcioase şi jignitoare, fără nicio legătură cu conţinutul articolelor respective, sau al blogului în general. Bineînţeles, nesemnate. Le-am ignorat, le-am şters şi am introdus moderarea comentariilor, considerând că persoana respectivă se va potoli la un moment dat şi va găsi ceva mai bun de făcut.
Însă m-am înşelat!
Nu numai că nu a găsit, dar observând că nu-i mai apar perlele pe blog, şi-a dat cu totul arama pe faţă şi a început să ne jignească şi mai rău, după care ne-a dat sfaturi. De ce „domniile voastre atât de credincioase” nu dăruiesc hainele purtate ale lui Mihnea copiilor mai săraci, deşi eu explicasem chiar în respectiva postare şi motivele pentru care făceam acest lucru dar şi faptul că foarte multe lucruri fuseseră dăruite până atunci? Apoi, ne-a făcut cunoscut că există copii mult mai buni şi mai deştepţi decât Mihnea, ca şi când eu aş fi afirmat vreodată altceva. De fapt, nu are nicio importanţă ce afirm eu, căci nu ce scriu eu contează pentru această persoană. Nu a citit decât câteva postări şi comentează numai prostii.
Cum vă spuneam, am ignorat total aceste comentarii şi am ales să le şterg, cu speranţa că se va potoli.
Când credeam că strategia mea a avut succes, constat că tirul reîncepe.
De aceea, m-am gândit astăzi să le public şi să vă cer şi vouă părerea despre cum aţi procedat sau aţi proceda, dacă v-aţi găsi într-o astfel de situaţie.
Oricum, se pare că răbdarea mea a atins astăzi limita suportabilităţii, astfel încât voi încerca să pun puţin la punct această persoană, căci idioţeniile scrise la adresa lui Mihnea devin total enervante.
Şi acum răspunsul meu, adresat respectivei persoane:
1. Ce scriu pe acest blog şi pe cine interesează ceea ce scriu eu, nu este treaba ta. Dacă pe tine nu te interesează, ai libertatea de a nu mai trece pe aici, ceea ce ar fi foarte indicat. Sunt o mulţime de lucruri interesante de citit şi te rog să le citeşti pe acelea, în cazul în care lectura este una din preocupările tale, lucru de care mă îndoiesc;
2. Doar eu şi cititorii care îmi impun respect, pot alege ce se scrie PE BLOGUL MEU. Dacă ai ceva de spus lumii, fă-ţi propriul blog şi scrie acolo;
3. În cazul în care mai ai şi alte păreri despre munca altora, învaţă să comunici în mod inteligent, schimbând idei şi postând comentarii care pot fi de folos cuiva. Jignirile şi atacurile nefondate la persoană nu te vor ajuta nicăieri;
4. În cazul în care mai îndrăzneşti să scrii ceva pe acest blog, în primul rând să te semnezi. Dacă nu o faci tu, atunci va trebui să precizez eu cine a scris. Acest blog este citit de o mulţime de oameni din Botoşani, printre care este posibil ca unii să te şi cunoască, dinaintea plecării tale în Germania sau din vizitele pe care le faci în ţară. Poate ei mă vor ajuta mai bine să înţeleg de ce trebuie să îţi exprimi frustrarea pe blogul meu. Am eu o bănuială referitoare la motiv, dar nu sunt foarte sigură. Dacă referitor la motivul frustrărilor tale, am un mic dubiu, nu se poate spune acelaşi lucru despre identitatea ta;
5. Va trebui să laşi în pace familia „domniilor noastre” şi în mod special copilul nostru. Nu este cel mai deştept copil din lume, dar ne mândrim cu el CÂT VREM NOI ŞI UNDE VREM NOI;
6. Dacă mai scrii aberaţii aici, motivate de faptul că nu i te poţi adresa direct lui Mihai, va avea el grijă să stea de vorbă cu tine. Aşa cum ştii, Mihai este foarte tranşant şi spune lucrurilor pe nume. Cred că de data aceasta, nu vei dori să îl auzi;
7. Mihnea insistă să îţi spună şi el câteva cuvinte „dulci” şi îl moşteneşte pe tatăl lui.
Mihaela Dămăceanu
P.S. Dacă îţi închipui că nu voi mai scrie din cauza ta, să ştii că te înşeli amarnic, mon cher!
Of, ai ajuns si tu sa te confrunti cu rautatea de pe internet! 🙁
Unii oameni, lasi de felul lor in viata reala, se cred superman cand pot sa ramana sub protectia anonimatului. Daca zici ca stii cine este, cu atat mai urat din partea acelei persoane, caci nici distanta pana in Germania nu-l salveaza de rusine.
Domnule "anonim", daca nu puteti scrie ceva frumos si constructiv, lasati rautatile pentru cine le merita. Mihaela si Mihnea sunt niste oameni absolut minunati si, desi nu va cunosc, nu va permit sa murdariti cu venin acest blog. Plecati!
Mulţumesc, draga mea! Poate că nu trebuia să-mi vărs năduful, dar efectiv mi-a sărit muştarul. Chiar nu am mai putut să înghit toate inepţiile pe care le-am primit trei luni.
''Poţi să faci cele mai frumoase lucruri dar, să ştii că nu toţi vor aprecia asta, nu toţi au ochi să vadă, dar TU, NU RENUNŢA! ''
Aceasta nu e vorba mea, este o maxima, dar reprezinta parerea mea in momentul acesta. Modereaza comentariile mai departe si ignora orice nu iti place, cu timpul va disparea…
Antonia
Mulţumesc din suflet, Antonia! Atâta bucurie mi-a adus blogul acesta şi atâţia oameni minunaţi am cunoscut datorită lui, că începusem să cred că toată lumea este aşa. M-am trezit puţin, dar predomină bucuria de a fi creat aici o micuţă comunitate de oameni pe care îi iubesc şi care îmi sunt exemple în viaţă. Şi aşa îmi doresc să rămână, chiar dacă niciodată nu m-a deranjat schimbul de idei opuse, ba chiar îmi place. Singura mea condiţie este ca acesta să se facă elegant, fără răutăţi, frustrări şi jigniri.
Mihaela nu esti singura care te confrunti cu asa ceva. Eu tot la fel de aproximativ cateva luni bune,mereu sunt vizitata de un anonim care nu stiu ce doreste de la mine.Si spun asta ca toate mesajele mi le trimite in engleza si cum eu nu stiu engleza nu stiu la ce se refera :).Am norocul ca toate mesajele lui imi intra in spam.Eu bineinteles ca le sterg… ce sa mai zic?? e neplacut ca la fiecare trei zile sa m-apuc sa sterg la comentariiile anonimului meu englez.Apoi mai am o suparare reclamele care ma tulbura dar le sfidez asa cum sunt eu sfidata de cei care-si permit sa intre cu forta in casa.
Nu mai fi suparata chiar nu merita atentia acest gen de anonimi.Stergele si lasa-i sa se bucure.Asta e! 🙂
Mulţumesc Corina. Ştiu că nu sunt singura că de aceea se moderează comentariile. Problema este că eu o şi cunosc pe această persoană, şi o invit clar să nu mai scrie prostii aici. Anonimii adevăraţi nu se iau de copiii nimănui sau de alţi membri ai familiei. De aceea mi-a sărit ţandăra. Mulţumesc pentru sfat şi vizită, Corina!
Mihaela draga, e o vorba din batrani "cainii latra, caravana trece". Sterge comentariile cand apar, nici macar nu le mai citi si gata. Si ca un bun crestin, iarta-l, cine stie ce necazuri si-or fi pus amprenta pe sufletul lui.
Păi m-am tot străduit. Mulţumesc pentru sfat.
Nu merita sa te superi, se vede din comentariile persoanei ca e rautacioasa si nimic mai mult. Inteleg sa ai o parere contrara si sa ti-o expui cu bun simt, dar nu inteleg treaba asta cu aruncatul cu vorbe jignitoare! Ok, nu iti place sau nu te intreseaza subiectul, atunci pa si la revedere!
Am citit zilele trecute acest articol si m-a emotionat extrem de mult in sensul ca am simtit emotia celui care o descrie pe cea ami minunata persoana din viaa lui.
http://bloguluotrava.ro/cel-mai-frumos-gen-de-femeie/?fb_action_ids=541138135908306&fb_action_types=og.likes&fb_source=aggregation&fb_aggregation_id=246965925417366
M-a mirat sa vad ca exista comentarii rautacioase pana si fata de un baiat care marturiseste atat de frumos si decent ca este indragostit. Mi se pare de neconceput sa iti dai cu sfatul si parerea pana si despre sentimentele oamenilor…]
Aa.
Uite cum ne-am nimerit noi in acelasi timp, nu degeaba am constatat de mai multe ori ca semanam :)…
Asa cum povesteam si eu, nu ai cum sa ii multumesti pe toti. Atitudinea Iulianei mi se pare cea potrivita. Stiu ca uneori e greu si mai izbucnim si mai lasam sa se vada, dar e omeneste.
Mulţumesc frumos, dragă Iulia, pentru sfat şi vizită. Aşa este, chiar semănăm, că foarte multe idei sunt asemănătoare şi mă bucură mult acest lucru. Chiar am izbucnit ieri, că nu suntem decât nişte oameni şi noi, care îşi doresc şi se străduiesc să fie mai buni, fără a reuşi întotdeauna. O zi frumoasă, de primăvară!
Mulţumesc frumos Aa. Mult bine mi-a făcut să văd ce am realizat aici. Un singur om care tare m-a mai supărat, contra atâtor oameni care mă ajută să depăşesc momentul şi trec pe la mine să mă sprijine. A fost o perioadă mai grea pentru mine, pe care trebuie să o depăşesc şi să continui să îmi văd de treaba mea. Am izbutit doar să vă arăt că şi în spatele blogurilor, sunt oameni ca toţi oamenii, cu probleme şi slăbiciuni. Sprijinul vostru m-a bucurat şi m-a emoţionat foarte mult. VĂ MULŢUMESC DIN SUFLET!
Foarte frumos articolul despre cel mai frumos gen de femeie. Se vede că o iubeşte şi sper să rămână cu ea. Ai văzut că uneori te miri de ce comentarii se pot scrie. Însă, aici, măcar o mai mare parte l-au încurajat, dar pe fata aceea despre care spuneam eu cu viaţa la 30 de ani, de la primele comentarii, i-au sărit în cap. Săraca, doar scrisese nişte gânduri, care cu siguranţă trec prin mintea multora, uneori. Şi s-au trezit atâţia, să facă pe zmeii pe Internet, vorba Cristinei. O zi deosebit de frumoasă şi pentru tine, astăzi, în prima zi a anotimpului meu preferat!
Am citit si eu comentariile anonime pe care ni le-ai aratat in linkurile din aceasta postare. Parerea mea este ca te-ai inflamat mai tare decat este cazul..iar raspunsul pe care il dai prin postarea de fata mi se pare exagerat..poate in alte comentarii persoana te-a jignit, dar in cele pe care le-am citit (din linkuri) mi se pare ceva minor, care nu ar trebui sa te afecteze. Spui ca anomimul are comentarii "inteligente", dar prin prezenta postare nici tu nu te lasi mai prejos, sincer.
Mulţumesc!
Si pe mine m-au mirat comentariile la acea fata de 30 de ani. Pai sa dai sfaturi si sa expui teorie e cel mai usor lucru din lume, nu degeaba incep sa prinda tot mai bine cursurile de traineri. Mai greu e sa explici omului si cum sa faca acel lucru, nu doar ce trebuie sa faca. Oricum, nu traim vremuri usoare, o inteleg perfect pe fata respectiva. In generatia mea, la 30 de ani inca ai nevoie de ajutorul parintilor, nu mai exista niciun job pe care sa il faci si sa duci un tai cat de cat linistit, dpdv al banilor ma refer. Si nici nu ai posibilitatea sa avansezi, ca in state, unde te angajezi ca si chelner si poate in 2-3 ani ajungi manager daca esti bun.
Aa.
Aşa este. Chiar sunt vremuri dificile şi pe mine mă impresionase foarte mult, atât prin dorinţele ei frumoase, de la 20 de ani, dar şi prin sinceritatea postării de la 30. Viaţa chiar nu este uşoară, şi măcar să nu dăm în alţii. Eu cred, că fiecare are asemenea momente, şi, după cum se vede, sinceritatea nu este întotdeauna, cea mai bună strategie. Eu am apreciat mult deschiderea ei sufletească. Păcat că lumea a lovit-o atâta. Îţi dai seama cum s-o fi simţit citind toate părerile acelea. Eu sper că îşi va realiza visurile. Şi alţii, la fel! Tu ai ales o facultate bună, va fi mai bine după ce termini. Succes şi după-amiază plăcută! Şi mulţumesc că treci pe la noi!