De homeschooling, am auzit prima dată prin 2009. Primul meu gând legat de această alternativă de educaţie a fost ce se va întâmpla cu socializarea copilului. Dacă, referitor la posibilitatea de a-ţi învăţa şi educa copilul acasă, nu am avut îndoiala că există persoane ce pot reuşi să o facă, mă întrebam cum se va obişnui copilul cu regulile colectivităţii, atâta vreme cât este privat de contactul cu alţi copii. Fără a aprofunda foarte mult această nouă idee, răsfoind câteva bloguri americane am înţeles că părinţii ce optează pentru acest tip de educaţie, au în vedere acest aspect, înscriind copilul la alte cursuri şi activităţi desfăşurate în colectivitate. Am spus, această nouă formă de educaţie, când de fapt, ea este mai veche decât învăţământul public. Înainte de apariţia acestuia, copiii erau educaţi acasă, de părinţi sau tutori angajaţi pentru aceasta. Nu putem nega rolul pozitiv al învăţământului public şi apoi al obligativităţii acestuia în dezvoltarea societăţii, dar nici nu putem ignora problemele şi limitele sistemului public de învăţământ.
Chiar dacă, a-ţi asuma integral educaţia propriului copil este o responsabilitate imensă, pe care sunt sigură că nu toată lumea o poate face, consider că această alternativă poate fi benefică în anumite cazuri şi de aceea, cred că este necesară şi la noi popularizarea acestei idei. Am scris aceste rânduri, ca urmare a unui articol excelent, pe care l-a scris Raluca săptămâna trecută. În acest moment, personal nu aş împărtăşi ideea, chiar dacă ar fi legalizată, pentru că nu mă consider suficient de pregătită aceasta. Dar în nici un caz nu resping ideea şi chiar cred că acest subiect necesită mai multă atenţie. Acesta este motivul pentru care am ales să scriu aici, în loc să continui să comentez pe blogul Ralucăi. Ideea se răspândeşte mai repede, cu cât sunt mai mulţi cei care scriu despre ea. Dacă doriţi să aflaţi mai multe informaţii, un prim pas îl puteţi face citind articolul Ralucăi. Sunt români care ar aplica homescoolingul, chiar şi acum. De fapt, foarte mulţi părinţi lucrează acasă cu copiii, şi nu o dată am spus, că multe din rezultatele unor doamne învăţătoare de la şcolile considerate de vârf, se bazează pe munca enormă a părinţilor. Cred că de aici şi până la homeschooling total, nu este un pas foarte greu de făcut.
Din acest articol, scris de o româncă ce trăieşte în Spania şi care practică cu copiii ei educaţia de acasă, am încercat să sintetizez pentru voi, câteva din avantajele acestei alternative:
– „avem un spatiu in care se poate dezvolta si o forma de inteligenta neacademica, pe langa instructia pur academica, centrata pe activitati familiale, discutii si spontaneitate”;
– „educatia personalizata si individualizata pe care o primesc copiii”;
– „flexibilitatea si libertatea orarului, a programei de invatatura, a metodelor pedagogice”;
– „formarea copiilor in cadrul unui context democratic in care ei insisi pot alege ceea ce invata, in ritmul care li se potriveste”;
– „legatura afectiva, care este motorul principal in procesul invataturii in cazul oricarei fiinte umane”;
-” bucuria de a fi impreună cu copiii tăi, de a-i acompania în aventura cunoaşterii”;
– „costul scazut al educatiei acasa, contrar credintei generale”.
Am încercat să mă gândesc la dezavantaje şi în afară de ce am scris la începutul acestei postări, referitor la prima mea temere, care oricum a fost demolată ulterior, nu am găsit altceva.
Ar putea fi foarte util următoarelor categorii:
– copii cu nevoi speciale;
– copiii părinţilor cu suficiente cunoştinţe, timp şi răbdarea de a-şi educa copiii;
– copii ai părinţilor nemulţumiţi de carenţele învăţământului public;
– copii ai părinţilor ce doresc să dezvolte mai mult creativitatea copiilor sau care sunt împotriva îndoctrinării acestora.
De aceea, închei cu convingerea că ar fi foarte bine să se legalizeze şi în România. Nu este pentru toată lumea dar este foarte utilă în anumite situaţii. Nu înţeleg de ce noi nu am putea avea dreptul de a opta pentru acest tip de educaţie.
Mihaela Dămăceanu
P.S. Un articol interesant am găsit şi aici.
Răspunde-i lui piticidarvoinici Anulează răspunsul