Gata cu sărbătorile, distracţia şi zilele libere! Cu drag şi maaare elan, revenirăm la treabă.
După zilele de pauză de scris, cred că postarea cu care sunt datoare în acest moment este despre cum a fost anul 2014 şi cum am dus la îndeplinire rezoluţiile stabilite la începutul anului.
V-am mai dat eu de înţeles că la acest capitol nu a fost prea bine anul acesta. De aceea voi face o analiză mai jos, dar vă spun din start că de data aceasta, o iau de exemplu pe prietena mea Iuliana şi nu îmi mai trebuie rezoluţii. Că altfel, mi-e teamă să nu arate absolut identic, an de an :))
1. Să lucrez cu Mihnea la engleză 4 ore săptămal – permanent în cursul anului.
Acest lucru a fost realizat aproape integral, dar cu preţul unui mare efort din partea mea. Cum am mai scris, Mihnea nu are nicio înclinaţie pentru limbi străine şi din păcate, niciun fel de interes. Nu era atent, nu mă asculta, se foia şi se sucea continuu. De partea cealaltă, eu niciodată nu am excelat la lucrul cu copiii mici. Nu am suficientă răbdare şi calm. În plus, am ajuns la concluzia clară, că este foarte greu să lucrezi cu propriul copil. Eşti prea implicat emoţional şi ei nu te ascultă ca pe un profesor. Şi uite aşa, eu cea care speram că trec prin şcoală fără ca moda meditaţiilor să mă afecteze extrem de mult, am clacat şi am apelat la meditaţie pentru limba engleză. A făcut deja trei şedinţe şi pot spune că într-o oră cu doamna profesoară, a lucrat cam ce reuşeam eu în trei. Că nu mai poate băiatul să se foiască continuu şi să spună cu total plictis:” Iar scriiiiiem….”
2. Să lucrăm 3 ore săptămânal la limba română şi 3 ore la matematică – permanent în cursul anului.
La matematică şi limba română, lucrurile au mers ceva mai uşor ca la engleză. Nu că aici nu s-ar putea mai bine, dar este mai atent şi mai cooperant. Am fost şi la două concursuri şi rezultatele sunt mulţumitoare.
3. Să-l înscriem din nou la karate, că iarăşi doreşte, dar în altă parte- de rezolvat în cursul lunii ianuarie şi să înceapă din februarie.
Am greşit tot timpul spunând karate. De fapt, copilul face jiu-jitsu, nu karate. A mers tot anul, a perseverat, ]i place şi a luat deja centura galbenă şi cu câteva zile înainte de Crăciun şi pe cea portocalie. Merge cu multă plăcere la actualul club şi pare că va merge mult timp de acum înainte.
4. Să frecventeze un alt curs de desen, dar nu unul gratuit, cum a fost până acum- de căutat în ianuarie un curs cu cel puţin 8 şedinţe, pe care să le urmeze începând din februarie.
Eşec total. Pur şi simplu a refuzat să mai meargă şi mereu s-a eschivat în a-mi da o explicaţie. Cu părere de rău, a trebuit să renunţ la acest demers.
5. Am şi eu nevoie de o perfecţionare a limbii engleze, deci voi alege şi pentru mine un curs plătit sau poate ore cu un profesor timp de 3 luni, începând din martie.
Această dorinţă nu s-a îndeplinit. Altă părere de rău. Pur şi simplu din lipsă de timp, organizare şi energie.
6. De amenajat balcoanele în cursul primăverii. Vreau mai multe flori în cel deschis şi amenajarea unui mic colţ de lucru în cel închis-termen finalizare iunie 2014.
Nimic.
7. Înfiinţarea unei mici societăţi comerciale- iunie-iulie.
Idem 6.
8. Pentru blog, îmi propun să menţin ritmul de 4-5 postări săptămânal şi să îmbunăţesc partea de optimizare şi de structurare- obiectiv permanent.
Aici nu prea ştiu ce să spun, referitor la realizare. Sunt oricum mai aproape decât cu celelalte. Dar ritmul nu a fost constant tot anul. Ca întotdeauna, am luat pauze, se pare că eu aşa pot continua.
9. Să citesc 10 cărţi.
Aici am fost mai pe-aproape. Nu am citit 10, doar 7. Dar ţinând cont că Winnetou are trei volume şi le-am citit cu voce tare, mă pot declara oarecum mulţumită :))
10. Să obţin un venit suplimentar de 200 lei lunar. Este puţin dar vreau să fie constant şi lunar.
Am avut ceva venituri, dar nu lunar şi constant. Deci foarte slab şi aici!
11. Să mai acoperim un card măricel până în decembrie.
Aproape reuşit acest obiectiv.
12. Să mergem de două ori în concediu.
Pe jumătate îndeplinit.
Aşadar, pentru 2015 nu mai îndrăznesc să fixez nimic. O fi bine, n-o fi bine, nu ştiu acum.
Aproape pe toate cele nerealizate, mi le doresc în continuare. Dar nu ştiu dacă le pot face, căci timpul meu se împarte în patru activităţi mari: serviciul, verificarea temelor lui Mihnea, gătit şi blog. Restul treburilor casei şi mai mult de jumătate din orele de lucrat cu Mihnea se fac în week-end. Când mai rămâne puţin timp şi energie mai avem câte o ieşire sau o activitate mai interesantă. Aşa a fost anul trecut şi aşa va fi şi anul acesta.Tot ce voi planifica va fi concediul şi meniurile săptămânale!
Mihaela Dămăceanu
Răspunde-i lui CARMEN Anulează răspunsul