ShoeBox 2013

Sursa

Anul acesta ShoeBox a ajuns la a şaptea ediţie şi de data aceasta, vom participa şi noi.

ShoeBox este o iniţiativă de ajutorare a copiilor orfani, a copiilor proveniţi din familii dezorganizate sau prea sărace pentru cadouri de Crăciun. Vă puteţi, măcar pentru o clipă, imagina, că există copii atât de necăjiţi încât să nu primească un cadou de Crăciun? Şi totuşi sunt. Şi printr-un mic gest, şi printr-o mică cutioară, putem face ca numărul lor să fie ceva mai mic. Această idee frumoasă a început în 2007, în familia lui Valentin Vesa, din dorinţa de a-l învăţa pe băiatul lui să împartă cu alţi copii mai nevoiaşi. A continuat, transformându-se într-o poveste şi mai frumoasă, de fiecare dată când cineva s-a mai alăturat. Şi au trecut astfel, şapte ani.
Dacă doriţi să faceţi o mică bucurie de sărbători unor copii necăjiţi, v-aş ruga să participaţi şi voi.
CUM PUTEM AJUTA? 
În partea dreaptă, pe site, găsim foarte bine sintetizaţi paşii de făcut:
Pasul 1

Ai nevoie de:

  • o cutie goala de pantofi (corpul si capacul)
  • hartie de impachetat cadouri. Gasesti o multime de modele de Craciun/Sarbatori de Iarna.
  • foarfeca/cutter
  • timp si/sau bani pentru cumparaturi sau sortarea lucrurilor din casa pe care vrei sa le daruiesti
  • rabdare …:)
Pasul 2

Se inveleste frumos in hirtie cutia si capacul ei, fiecare separat, apoi pui in cutie tot ce ai pe suflet sa cumperi sau ai prin casa si poti darui. Ai mai jos cateva sugestii:

    • dulciuri (ex.ciocolata, biscuiti, napolitane), dar NU ceva perisabil (ex.banane, portocale, iaurt)
    • articole scolare: caiete de scris, creioane colorate, un ghiozdan, un penar sau orice altceva
    • jucarii potrivite pentru varsta si sexul copilului
    • produse de igiena personala: perie si pasta de dinti, sapun, sampon, gel de dus, absorbante (in fiecare an am observat ca fetele aveau mare nevoie de asa ceva)
    • o felicitare de Craciun pe care sa scrii citeva rinduri pentru copilul care va primi cutia de la tine (esti liber sa pui datele tale de contact si sa pastrati legatura si pe viitor)
    • articole de imbracaminte: un fular, caciula, ciorapi grosi, manusi sau orice altceva de acest fel, nou sau purtat dar care sa arate bine, sa nu fie rupt, patat sau deteriorat
    • poate o lumanare parfumata care sa le aminteasca si lor de mireasma Craciunului, insa fara chibrituri, nu cumva copiii sa faca vreo isprava… Lumanarea nu trebuie sa fie neaparat ceva “fancy”, ci una “folosibila” (multi dintre ei NU au nici macar curent electric)
    • orice alt cadou de care stiti ca s-ar bucura copiii vostri sau de care v-ati fi bucurat voi daca erati in locul lor.
Pasul 3 
 Puneti in cutie tot ce intra, ce vreti si ce credeti ca ii trebuie unui copil de varsta si sexul pentru care aveti pe inima sa cumparati ceva şi le ducem la una dintre locatiile proiectului, în perioada 15 noiembrie-13 decembrie.
Din experienţa anilor trecuţi, Valentin ne sfătuieşte:

„Avand in vedere experientele din anii trecuti, dati-mi voie sa va fac cateva specificatii:

  • Campania se numeste ShoeBox (cutie de pantofi) – deci va rog sa va limitati la lucruri care pot intra intr-o astfel de cutie. Nu aduceti pungi, saci, sacose, bibeloruri, dulapuri, frigidere, televizoare sau cuptoare cu microunde. NU suntem asociatie sau fundatie si nu le putem primi legal in custodie. Daca aveti asa ceva de dat, scrieti-ne un mail si va punem in legatura cu partenerii nostri care pot primi si distribui legal si dupa nevoi si aceste produse.
  • Daca aveti o grupa de varsta si genul copilului pentru care va ganditi sa faceti cutia, incercati sa sortati produsele sa poate fi folosite cand sunt primite (marimi corespunzatoare la hainute etc)
  • Acum ajung la o chestiune sensibila: nu puneti in cutii lucruri pe care nu v-ar placea nici voua sa le primiti. Lucrurile care nu mai pot fi folosite au un loc pe care il cunoastem cu totii: se arunca la gunoi. Fa un cadou asa cum ti-ar place sa-l primesti si tu, nu fa curatenie in casa pentru ca mai apoi sa dai ce e “de aruncat”.

Va rog sa nu puneti alimente perisabile (ex.portocale, iaurt) sau care s-ar putea deteriora/desface in timpul manipularii (ex.compot de casa in borcan de sticla).
Copiii sint intre 2-18 ani fete si baieti”.

Noi vom alege un băieţel de 7 ani.

Mihaela Dămăceanu 

Comentarii

8 răspunsuri la „ShoeBox 2013”

  1. Avatar Vienela

    Imi amintesc ca si anul trecut a fost o adevarata nebunie in aceasta perioada. Toti vorbeau despre asta, toti doreau sa ajute. Din pacate, portofelul meu este gol, golut si nici sperante de mai bine nu se intrevad la orizont, asa ca nu pot face nimic. 🙁

  2. Avatar Elly W.

    Eu, pare de necrezut, n-am niciun venit de cateva luni de zile… Asa ca nu-mi da mana sa fac cadouri de niciun fel. Nici la mine nu se intrevede nimic pentru viitor. Nimic bun. 🙁

  3. Avatar Mihaela Damaceanu

    Aşa de tare m-am intristat ieri când am văzut comentariul că nu am mai răspuns nimic.
    După mine, ar trebui să câştigi Superblogul, Vienela!
    Şi apoi a scris şi Elly, şi deja…, trist este un cuvânt care nu mai este suficient să descrie ce simt!
    Am scris acest articol, cu dorinţa reală de a putea ajuta. Nici eu nu stau pe roze, dar voi lua ceva şi voi mai şi găsi altceva pe la Mihnea.
    Însă.., oameni care mi-s dragi, pe care-i citesc în fiecare zi, care muncesc enorm, care au bloguri foarte, foarte bune şi foarte importante…sunt cu portofelele goale.
    E prea puţin spus că sunt tristă! Mi-aş dori enorm să pot face ceva, să găsesc o cale…
    Am să-mi sparg capul, să găsesc ceva!!! Mai mult decât am făcut-o până acum, căci aceasta este cea mai mare problemă a noastră. Dacă blogurile acestea ar fi fost în limba engleză, dac-am fi trăit în altă parte.. Nu este drept. DEEEEEEEEEEEEEEELOC

  4. Avatar Vienela

    Mihaela, nu stiu ce sa spun… Ma emotioneaza cuvintele tale mai mult decat ti-as putea spune… Din cate stiu eu, nici pe afara nu umbla caini cu covrigi in coada. Cred ca depinde mult si de noroc, de persoanele pe care le cunosti… Viata nu este dreapta, dar important este sa stam cu capul sus, sa mergem pe un drum drept…
    Dupa cum probabil stii, am mai scris cate un advertorial pentru a aduce un ban in casa, insa in ultimul timp nici macar asta nu a mai mers, desi banii pe care ii castigam din scris nu acopereau nici macar strictul necesar.
    Si eu mi-as dori sa castig SuperBlogul, insa nu pot. Sunt abia pe locul 10 si nu se intrevad sperante de mai bine… 🙁
    Nu te ingrijora! Eu ma gandesc mereu ca sunt altii care o duc mai rau… Ma gandesc in primul rand la copiii pentru care se pregatesc aceste pachetele… 🙁

  5. Avatar Mihaela Damaceanu

    Ai dreptate, ştiu că nu umblă câinii cu covrigi în coadă. Doar că, în timp ce la noi 805.000 de salariaţi câştigă sub 850 lei, la ei, un blog ce ajunge să fie în prima jumătate de procent, într-un clasament de popularitate, câştigă nişte mii de dolari pe lună. E drept, că acolo sunt milioane de bloguri şi nu doar 67000, ca la noi. Dar nici nu are nimeni pretenţia la mii de dolari, ci doar la o amărâtă de viaţă decentă, în care să nu fii la discreţia patronilor, pentru 850 lei, fir-ar să fie de treabă!
    Sunt prea mulţi amărâţi, inclusiv copiii, şi asta nu este deloc normal !!!
    Pentru mine, eşti pe primul loc. La câtă muncă implică concursul acesta, tot sponsorii sunt cei care câştigă cel mai mult. Se aleg cu o publicitate extraordinară, oferind nişte premii mititele, mititele.

  6. Avatar Elly W.

    Eu am ramas fara job din iunie anul trecut. Am terminat si somajul si cum spuneam, nu apare nimic-nimic. Trimit CV-uri peste CV-uri si niciun telefon macar. Sunt deja disperata. Pe de alta parte ma gandesc si eu ca exista altii mai nefericiti ca mine, fiind poate si bolnavi. Uneori, daca ma crezi, ma gandesc ca n-are sens sa mai scriu pe blog…apoi ma razgandesc… si tot asa. Ce sa mai spun? Multumesc pentru vorbele frumoase. Mihaela. Ma bucur ca te cunosc. Inca o data, o seara buna.

  7. Avatar Mihaela Damaceanu

    Draga mea, îmi pare nespus de rău! Este o perioadă foarte grea pentru tine şi într-un fel, cu toate că nu aceasta este prioritatea, este bine că ai blogul, care te mai scoate din gândurile îngrijorătoare. Pe de altă parte, te înţeleg. Blogul consumă foarte mult timp şi în primul rând, trebuie să ne asigurăm venitul din care să putem trăi. Foarte grele vremuri şi îmi pare tare rău când aflu astfel de veşti.
    Şi eu mă bucur foarte mult să te cunosc şi îţi mulţumesc pentru tot. Dacă ai timp, trimite-mi un e-mail la cel pe care îl am pus la contact, în care să mi-l dai pe al tău. Am o mică idee.
    Cu drag,

  8. Avatar Elly W.

    Mihaela, multumesc pentru gandurile bune.
    Am gasit acel mesaj. N-am avut timp, n-am avut starea…ai vazut tu cam ce fel de stare am avut. Am trimis. Chiar acum.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.