Am idei. Multe idei. Şi mi-ar prinde tare bine o armată de oameni pe lângă mine. Dar nu-i am, că ideile nu au dat aşa de multe roade până acum :)). Pe de altă parte, ştiţi voi cum se cheamă oamenii cu idei, nu?
Lună: noiembrie 2013
-
Am idei! Sper să fie de ajutor.
Săptămâna trecută, m-am bucurat şi m-am întristat. M-am bucurat pentru blogul acesta şi pentru noi, căci a fost prima oară când am depăşit 200 de vizitatori unici, într-o zi. Pentru unii, nu înseamnă foarte mult. Pentru alţii, printre care şi eu, acolo mititică, da. Înseamnă mult, când ştii câte ai mai putea să faci şi câte ar mai trebui să faci. Şi revin iarăşi cu mulţumiri, pentru că vă rupeţi din timpul vostru ca să treceţi pe la noi şi chiar să-mi lăsaţi un semn, scriindu-mi ceea ce gândiţi şi simţiţi. Aş vrea să găsesc cuvinte mai multe, mai adânci şi mai inteligente, să exprim ce simt în legătură cu aceasta, dar nu prea ştiu mai mult decât a vă spune:mulţumiri din toată inima mea. Şi mai trebuie să mulţumesc Irinei şi tuturor colegilor mei bloggeri, care m-au ajutat foarte mult, în drumul până aici.Întristarea săptămânii, ne este neapărat doar a ei. E ceva mai veche, dar s-a acutizat puţin, acum. Dacă răsfoiţi blogul, o să găsiţi motivul. Acel motiv a fost declanşatorul hotărârii mele de a face ceva. Mă gândeam demult, că trebuie să transform cumva acest blog, într-un loc virtual, mai de ajutor decât am reuşit până azi. Mă gândeam că sunt tare multe probleme-n lume, şi că aş face bine să caut, atât cât îmi permite mintea asta limitată, să ajut ceva mai mult, la o mică rezolvare a unora dintre ele. Ştiu că am zis că voi face o categorie de articole despre teme, teste, exerciţii… şi nu am reuşit. Fuge timpul acesta, şi te fură problemele cotidiene, de nu-ţi mai vezi capul. Mi-aş dori să izbutesc să introduc o astfel de rubrică.Dar nu despre acest ajutor vroiam să scriu astăzi, ci despre altceva. M-am tot gândit că una din cele mai mari probleme ale noastre, românilor(şi nu numai), este lipsa banilor. Nu, bineînţeles că nu pentru toţi. Dar din păcate, pentru o prea mare parte, este. Am abordat, pe alocuri, idei de economisire a banilor şi o voi mai face. Dar nu este suficient doar să economisim. La un moment dat, economiseşti până la maximum şi constaţi că nu mai ai unde să mai faci economii şi că banii… tot nu ajung. De-aici încolo, trebuie să cauţi alte soluţii. De fapt, acestea trebuiesc căutate mereu, nu doar când ajungi la fundul economisirii.Şi iar m-am întins cu vorba, aşa că trec la idei. Deocamdată, primele ce mi-au venit, au legătură cu perioada pe care o traversăm şi o să vi le prezint în ordinea apariţiei lor, şi nu a importanţei.Prima idee, am descoperit-o pe un blog american, pe care-l ştiu tot de la Irina(mulţumiri, draga mea, din nou). Şi a fost bine că nu a fost ideea mea, deoarece în acest caz, aş fi aplicat-o mai greu, lipsindu-mi din dotare, încrederea în mine. Este vorba de un fel de târg al bloggerilor, o idee pe care eu nu am văzut-o până acum, la noi. Şi mi s-a părut excelentă, şi mi-am zis că am putea face şi noi asta. O să mă întrebaţi poate, care este ajutorul? Păi, este o modalitate pentru fiecare blogger şi cititor de a-şi prezenta undeva, ofertele de cadouri pentru sărbători. Şi dacă reuşim să ne adunăm mai mulţi şi să polarizăm puţin atenţia, atunci este posibil să apară şi cumpărători.Dacă tot ne petrecem o părticică din timp citind bloguri, de ce nu am fi şi cumpărători de cadouri, pe aceleaşi bloguri. Este imposibil să nu găsim ceva util la un târg al bloggerilor. Ceva interesant, ceva mai convenabil decât pe piaţă. Căci vin repede sărbătorile, şi eu una, mi-aş dori să-mi fac toată aprovizionarea posibilă, de la acest târg. Aş vrea să-mi cumpăr tot ce nu pot face singură, pentru mesele de sărbători, pentru ornamente, pentru casă, cadouri şi pentru mine, de aici.Şi m-aş bucura mult, dacă şi alţii ar dori acelaşi lucru. Am o uşoară emoţie şi chiar teamă, să nu supăr pe cineva. Dar luând-o pe firul logicii, nu văd de ce. Atâţia cititori din lume, fac aceste lucruri, nu văd de ce noi ne-am supăra. Dimpotrivă, am putea fi mai câştigaţi la târgul bloggerilor.Cam acestea mi-au trecut prin căpşorul meu delicat :)), când am văzut blogul american. Doar că nu era pentru sărbători, ci avea o altă tematică.Aşadar, voi organiza începând de săptămâna viitoare, un link-party, în care fiecare blogger sau cititor va putea fi ofertant la târg, postând un link către micile magazine, organizate pe bloguri, pe Breslo, pe alte magazine ce le ştiţi, sau chiar pe Picassa printr-un album. Adică, albumul poate fi oriunde consideraţi voi. Trebuie doar să conţină oferta voastră cu produsele de sărbători şi preţurile lor.A doua idee îmi aparţine. Că am început să prind curaj. Adică nu deţin vreun monopol pe ea, dar nu am văzut-o până acum ca şi colecţie. Va fi o a doua colecţie de linkuri, cuprinzând de asemenea, orice gen de produse doriţi, oferite de data aceasta, ca donaţie. Sunt sărbători, suntem oameni cu suflet, ştim bine câţi necăjiţi există… şi putem face câte o mică donaţie. M-am gândit să se deruleze prin colecţie de linkuri, pentru a fi văzută de cât mai mulţi oameni. Eu voi pune pe blog ceea ce am de oferit, iar destinatarul va fi ales dintre cei ce lasă un comentariu, prin tragere la sorţi. Îmi pare cea mai simplă modalitate. Poate participa oricine, fie blogger, fie nu. Fiecare, alege cum doreşte, modalitatea de a stabili cui donează.Cam acestea mi-au fost ideile de azi şi aştept cu nerăbdare să-mi spuneţi ce păreri aveţi.În această săptămână, voi hotărî ce aleg pentru donaţii şi ce aleg pentru târg, în prima etapă.Voi posta lunea viitoare, oferta de donaţii şi marţea viitoare, pe cea de la târg. În funcţie de programul ales pentru organizarea colecţiilor, le voi lăsa deschise până spre sfârşitul săptămânii. Lunea şi marţea următoare reluăm cu aceeaşi procedură şi o ţinem aşa până la sfârşitul anului. Puteţi participa săptămânal, cu aceleaşi produse sau cu altele, cum doriţi voi. Donaţiile vor pleca aproape sigur, deci acolo se impune schimbarea lor. Mă voi documenta cum să fac acele colecţii de linkuri şi sper să aflu. Va fi o mică problemă, având în vedere cât sunt de atehnică. Dar e musai să reuşesc, poate-mi trimiteţi şi mie sfaturi pe mail, cele care ştiţi cum se face. Mulţumesc anticipat!Aşa cum spuneam mai sus, aştept cu drag părerile voastre despre ideile de azi şi vă mai rog ceva:Nu ştiu acum ce impresie vă fac aceste idei, dar ar fi în beneficiul tuturora, ca ele să ajungă la cât mai mulţi destinatari posibili. De aceea, dacă vi se par bune, fie că veţi participa la colecţie, fie nu, v-aş ruga să distribuiţi acest articol, pe ce căi ştiţi voi: Facebook, Google plus, e-mail sau altceva, ca să fie văzut de cât mai multă lume. Mulţumesc frumos, dacă o veţi face!Apoi, v-aş ruga mult să vă gândiţi bine şi să participaţi şi voi. V-aş ruga să îndrăzniţi să participaţi şi să vă apucaţi de selectarea produselor.O săptămână minunată, dragele mele!Mihaela Dămăceanu -
Strada păpuşii
Această fotografie participă la rubrica Reflexii în oglindă pe care o găsiţi la Sorin.
Mihaela Dămăceanu
-
Miercurea fără cuvinte-Graffiti adevărat
Această postare participă la provocarea lansată de Carmen pe blogul ei. Puteţi participa şi voi!
Mihaela Dămăceanu
-
Comoditatea ne costă enorm
În zona în care lucrez eu, s-a gândit bine Mega Image, să facă un magazin. E de bine, zic, pentru că nu era niciun magazin mai mare în cartier şi sunt multe blocuri de locuinţe, plus câteva instituţii. Şi nu prea avea lumea unde să-şi facă cumpărăturile obişnuite. A trecut ceva vreme de când am renunţat să mai cumpăr mâncare pentru la serviciu şi mă străduiesc, în general, să-mi aduc pacheţel de-acasă. Dar mi se mai întâmplă uneori să mai intru şi la ei. Nu consider Mega Image ca fiind un magazin convenabil. Îi ştiu de multă vreme, că îi am şi la colţul blocului în care locuiesc, şi mă străduiesc să-mi fac cumpărăturile mari şi importante din piaţă şi din alte supermarketuri. Dar am constatat că cel mai important lucru, este să cunoşti magazinele în care îţi faci cumpărăturile, căci peste tot există câteva produse sau categorii de produse convenabile. La ei, spre exemplu, puiul întreg şi ouăle sunt convenabile. Dar brânzeturile şi celelalte feluri de carne, nu.
Dar nu despre asta vroiam să vă scriu, ci despre cât ne costă comoditatea.Când sunt în prea mare viteză dimineaţa, şi nu apuc să-mi fac pachet, mai fug uneori la Mega, după câte un iaurt, fulgi de porumb, apă sau ceva fructe.Şi cum stau la casă să plătesc, observ ce mai cumpără oamenii. La orele acelea, majoritatea îşi iau tot mâncare pentru masa de la serviciu. Unii, nu prea mulţi, îşi cumpără ca şi mine. Alţii, îşi iau tot felul de sandwichuri sau produse de la raionul de mâncare gătită. Şi cum mi se mai întâmplă şi mie să cobor în ultimul moment, când sunt leşinată de foame, vă spun că mi se face poftă şi mai arunc un ochi pe la acel raion. Dar mă opresc urgent şi îmi amintesc că de-aceea suntem sfătuiţi să nu mergem la cumpărături când ne este foame, că ne vine să cumpărăm tot magazinul.Dar nu v-am spus ce mă opreşte. Nu reamintirea sfatului, ci preţul pe kilogram, căci mi s-a format reflexul de a-l căuta mereu PE ETICHETĂ.Şi m-am uitat la preţuri. Fireşte că la preţurile pe kg, întrucât este unica posibilitate reală, de a compara preţul produselor. Şi ce-am văzut, m-a luat de cap. Vă dau şi vouă câteva exemple ale produselor preparate. Frumos ambalate, gata doar să le mănânci. Atâta doar, că aproape la fiecare caserolă, pentru a putea vedea preţul pe kilogram, trebuia să o întorci cu fundul în sus. Altfel, vedeai doar preţul pe casoletă, şi anume 8 lei-12 lei. Să mă fi văzut, fetelor, cum luam fiecare cutiuţă, ca un spion ce eram, şi apoi scoteam pixul să notez numerele magice:– piept de pui 52,45 lei/kg– pulpe de pui dezosate 54,96 lei/kg– carne de porc la grătar 63,45 lei/kg– chifteluţe de porc 40,86 lei/kg– salată de vinete 27,16 lei/kg– salată de boeuf 29, 96 lei– budincă 33,23 lei/kg.Deci, scump dom’le scump! Şi m-am dus să văd puţin şi cât costă kilogramul din produsele necesare. Pieptul de pui, pe care doar îl pui pe grătar, costă 22,49 lei/kg. Pulpele dezosate costă 19,29 lei/kg.Este evident, că dacă ai pierde acasă cam 5 minute, ai câştiga în jur de 30 lei pe kg. Asta este valabil la carne, unde nu faci un mare efort să o găteşti. Dac-ar fi să mă îndur să arunc ceva bani pe geam, atunci măcar aş cumpăra salată de boeuf, căci aceea nu se face chiar la fel de uşor ca un grătar de porc sau de pui. Însă, şi acolo, dacă te gândeşti cât costă cartofii şi morcovii, nu prea îţi mai vine. Dar se mai compensează de la carne şi de la murături, dacă nu le ai în casă.Ce vroiam eu să reliefez este că nu merită să plăteşti de ori şi jumătate preţul materiei prime, doar ca să o iei de la Mega Image. Pentru că aproape la aceiaşi bani, poţi merge la restaurant. Nu la toate, dar la unele da. Şi acolo, cel puţin ştii că eşti servit la masă, preţul include şi ambientul plăcut şi faptul că nici nu pui masa, nici nu o strângi şi nici nu speli vasele. Deci, mult mai convenabil, nu?Şi am lăsat pe final cea mai şocantă informaţie.Ştiţi cît costă salata de varză, simplă, fără maioneză, la Mega ?Doar 19,97 lei/kg. Pentru cea mai uşoară salată posibilă, care nu se poate compara ca dificultate cu salata de boeuf şi nici măcar cu salata de vinete, ce-ţi umple bucătăria de fum şi-ţi arde degetele la curăţat.Şi ştiţi cât costă varza, la ei? Doar 0,86 lei/kg. Iar în piaţă este 0,5 şi, dacă nu mă înşel, am văzut şi cu 0,30 lei.Deci, salata de varză costă de DOUĂZECI ŞI CEVA DE ORI, MAI MULT DECÂT MATERIA PRIMĂ, doar pentru că este spălată şi tăiată.Când voi face o afacere, salată de varză mă apuc să vând, fetelor :))Dar până mă apuc eu, vă sfătuiesc ca atunci când nu aveţi timp de pregătit pachetul pentru serviciu, cel puţin, NU CUMPĂRAŢI SALATĂ DE VARZĂ!!!!!Într-o lună de zile, în cele 21 de zile lucrătoare, dacă aţi servi la prânz doar 200 g de piept de pui (10,5 lei), având alături doar 200 de grame din celebra salată de varză (aproximativ 4 lei), aţi cheltui în total:14,5 lei x 21 zile = 304,5 leiCu aceşti bani, cu ceva chibzuială, aşa cum am făcut vara aceasta cu meniurile săptămânale de 55 lei, aproape se poate hrăni timp de două săptămâni, o familie de trei persoane.V-am convins să nu luaţi salată de varză ????Mihaela DămăceanuP.S. Preţurile indicate sunt la raionul de produse preparate şi ambalate. Mai există un alt raion de pui la rotisor, unde preţurile sunt mai mici. -
ShoeBox 2013
Sursa Anul acesta ShoeBox a ajuns la a şaptea ediţie şi de data aceasta, vom participa şi noi.
ShoeBox este o iniţiativă de ajutorare a copiilor orfani, a copiilor proveniţi din familii dezorganizate sau prea sărace pentru cadouri de Crăciun. Vă puteţi, măcar pentru o clipă, imagina, că există copii atât de necăjiţi încât să nu primească un cadou de Crăciun? Şi totuşi sunt. Şi printr-un mic gest, şi printr-o mică cutioară, putem face ca numărul lor să fie ceva mai mic. Această idee frumoasă a început în 2007, în familia lui Valentin Vesa, din dorinţa de a-l învăţa pe băiatul lui să împartă cu alţi copii mai nevoiaşi. A continuat, transformându-se într-o poveste şi mai frumoasă, de fiecare dată când cineva s-a mai alăturat. Şi au trecut astfel, şapte ani.Dacă doriţi să faceţi o mică bucurie de sărbători unor copii necăjiţi, v-aş ruga să participaţi şi voi.CUM PUTEM AJUTA?În partea dreaptă, pe site, găsim foarte bine sintetizaţi paşii de făcut:Pasul 1Ai nevoie de:
- o cutie goala de pantofi (corpul si capacul)
- hartie de impachetat cadouri. Gasesti o multime de modele de Craciun/Sarbatori de Iarna.
- foarfeca/cutter
- timp si/sau bani pentru cumparaturi sau sortarea lucrurilor din casa pe care vrei sa le daruiesti
- rabdare …:)
Pasul 2Se inveleste frumos in hirtie cutia si capacul ei, fiecare separat, apoi pui in cutie tot ce ai pe suflet sa cumperi sau ai prin casa si poti darui. Ai mai jos cateva sugestii:
- dulciuri (ex.ciocolata, biscuiti, napolitane), dar NU ceva perisabil (ex.banane, portocale, iaurt)
- articole scolare: caiete de scris, creioane colorate, un ghiozdan, un penar sau orice altceva
- jucarii potrivite pentru varsta si sexul copilului
- produse de igiena personala: perie si pasta de dinti, sapun, sampon, gel de dus, absorbante (in fiecare an am observat ca fetele aveau mare nevoie de asa ceva)
- o felicitare de Craciun pe care sa scrii citeva rinduri pentru copilul care va primi cutia de la tine (esti liber sa pui datele tale de contact si sa pastrati legatura si pe viitor)
- articole de imbracaminte: un fular, caciula, ciorapi grosi, manusi sau orice altceva de acest fel, nou sau purtat dar care sa arate bine, sa nu fie rupt, patat sau deteriorat
- poate o lumanare parfumata care sa le aminteasca si lor de mireasma Craciunului, insa fara chibrituri, nu cumva copiii sa faca vreo isprava… Lumanarea nu trebuie sa fie neaparat ceva “fancy”, ci una “folosibila” (multi dintre ei NU au nici macar curent electric)
- orice alt cadou de care stiti ca s-ar bucura copiii vostri sau de care v-ati fi bucurat voi daca erati in locul lor.
Pasul 3Puneti in cutie tot ce intra, ce vreti si ce credeti ca ii trebuie unui copil de varsta si sexul pentru care aveti pe inima sa cumparati ceva şi le ducem la una dintre locatiile proiectului, în perioada 15 noiembrie-13 decembrie.Din experienţa anilor trecuţi, Valentin ne sfătuieşte:„Avand in vedere experientele din anii trecuti, dati-mi voie sa va fac cateva specificatii:
- Campania se numeste ShoeBox (cutie de pantofi) – deci va rog sa va limitati la lucruri care pot intra intr-o astfel de cutie. Nu aduceti pungi, saci, sacose, bibeloruri, dulapuri, frigidere, televizoare sau cuptoare cu microunde. NU suntem asociatie sau fundatie si nu le putem primi legal in custodie. Daca aveti asa ceva de dat, scrieti-ne un mail si va punem in legatura cu partenerii nostri care pot primi si distribui legal si dupa nevoi si aceste produse.
- Daca aveti o grupa de varsta si genul copilului pentru care va ganditi sa faceti cutia, incercati sa sortati produsele sa poate fi folosite cand sunt primite (marimi corespunzatoare la hainute etc)
- Acum ajung la o chestiune sensibila: nu puneti in cutii lucruri pe care nu v-ar placea nici voua sa le primiti. Lucrurile care nu mai pot fi folosite au un loc pe care il cunoastem cu totii: se arunca la gunoi. Fa un cadou asa cum ti-ar place sa-l primesti si tu, nu fa curatenie in casa pentru ca mai apoi sa dai ce e “de aruncat”.
Va rog sa nu puneti alimente perisabile (ex.portocale, iaurt) sau care s-ar putea deteriora/desface in timpul manipularii (ex.compot de casa in borcan de sticla).
Copiii sint intre 2-18 ani fete si baieti”.Noi vom alege un băieţel de 7 ani.
Mihaela Dămăceanu
-
Bună dimineaţa!
‘Neaţa şi bine v-am regăsit!Dacă vă întrebaţi pe unde-am fost şi ce-am făcut, vă voi lămuri un picuţ. Mi-era dor de orăşelul acela unde se agaţă harta-n cui, aveam ceva treabă pe-acolo şi chef de ducă. Şi Mihnea vacanţă! Aşa că, după ce făcusem tot felul de planuri de treburi cu blogul, HALT. Ne trebuia o ieşire, deci plecarăm scurt până la Botoşani. Scurt, da lung, că niciodată nu mi-a părut acest drum de 8 ore, mai obositor ca acum. Şi la dus şi la întors. Se vede treaba că eram deja obosită din plecare. Dar tot a meritat. Nu-i drum la mine să nu merite! Doar să nu conduc, că nu-mi place de loc.Ş-am ajuns sâmbătă dis-dimineaţă, admirând din fuga taxiului locurile pe care le bătusem vreo opt luni. Erau la fel. Cu un farmec de târg molcom, unde se amestecă eleganţa cu snobismul, cu educaţia, credinţa şi cultura. Da, să nu zâmbiţi! V-am mai spus de târguşorul acesta, cum are el teatru, filarmonică, teatru de păpuşi, 2 galerii de artă şi o bibliotecă impresionantă? Şi ce oameni a dat? Eminescu, Iorga, Enescu, Ştefan Luchian, .. Şi cum există şi acum un nucleu impresionant de suflete mari, oameni care luptă să întreţină arta şi cultura? Mereu sunt evenimente, mereu sunt expoziţii sau vernisaje, lansări de carte şi bineînţeles spectacole.Trecând puţin oraşul în revistă, ajungem şi la curtea şi casa noastră, unde strălucea iarba şi lipsea nucul mare, de care v-am mai spus. Nu mai erau covoare nesfârşite de frunze pe jos şi un şir lung de crăiţe galben-portocalii luaseră locul crinilor, mărginind aleea. Am avut bucuria să găsesc lucrurile ceva mai bine decât le lăsasem, şi, după inspecţia de rigoare, am socializat cu noii chiriaşi, mari iubitori de animale.Cinci căţeluşi i-au făcut lui Mihnea zilele frumoase, trecând cu rândul prin braţele lui. După două zile de casă-curte, luni am ieşit puţin şi am luat pulsul oraşului, am revăzut două dragi prietene şi mi-am amintit câte lucruri nepovestite mi-au rămas de scris, de-aici.Să vă urez de pe-acuma, week-end plăcut?Că aveam o colegă, ce spunea că dacă a trecut miercuri, gata-i săptămâna de lucru!Mihaela DămăceanuP.S. Nu am făcut poze dar vă pot arăta aici. -
Suntem pe drum!
Dragele mele, aveam proiecte pentru blog în week-endul acesta, dar am hotărât apoi, să plecăm puţin din Bucureşti. Sunt bucuroasă ca un copil şi vă urez atât week-end plăcut cât şi, cu anticipaţie, să aveţi o nouă săptămână frumoasă şi uşoară!Ne revedem miercuri sau joi!Închei maratonul postărilor de azi, vă las cu bine… şi-am plecat! -
Mozaicul lunii octombrie
Am admirat această frumoasă idee la Irina de câteva luni încoace, tot regretând ba că nu am avut poze, ba că nu am fost acasă, ba că m-a luat valul şi am scris altceva… Cam aşa m-a luat şi luna aceasta, şi cu toate că i-am tot zis soţului meu să mă înveţe şi pe mine să fac colajele acestea, nu ne-am organizat. Să nu râdeţi de mine, dar mereu le făcea el. Şi acum, tot pe ultima sută de metri, m-am dat peste cap de la serviciu, şi tot pe el l-am rugat să mă ajute. Nu mai vreau să ratez participarea, aşa că voi posta acest colaj, cu menţiunea că poza în care apar şi eu, este din septembrie. Deci este un colaj amestecat, cu două luni la un loc :))Octombrie a fost o lună mai calmă, mai puţin nostalgică, şi datorită superbelor zile ce ne-au tot chemat afară. Cu temele a fost ceva mai uşor, cu blogul mai bine, iar la serviciu lucrurile sunt aşezate şi calme.Am avut multe clipe plăcute, petrecute printre frunze şi copaci coloraţi. Mihnea a primit sprayurile pentru graffiti şi şi-a exersat măiestria, iar noi am tot fotografiat.Nu au fost evenimente majore şi importante, ci doar am izbutit să ne acomodăm cu toamna şi să ne bucurăm de ea, ceea ce sperăm să se întâmple şi în ultima ei lună, şi NOUĂ şi VOUĂ!Mihaela Dămăceanu