An: 2015

  • Cartofi la cuptor in 15 variante

    cartofi la cuptor 1

    Chiar daca in ultima vreme incerc sa diminuez consumul de cartofi, datorita continutului mare in amidon si a implicatiilor lui asupra siluetei si sanatatii, tot ramanem mari consumatori de cartofi la cuptor. Si sunt sigura ca mai sunt si altii, avand in vedere obisnuinta noastra de a consuma cartofi si versatilitatea lor. Conform Wikipedia, cartofii sunt consumati zilnic de mai mult de un miliard de oameni din 120 de tari si reprezinta  a patra sursa de energie alimentara, dupa orez, grau si porumb. Pot fi pregatiti in nenumarate feluri si combinatii, the sky is the limit, vorba englezului 🙂

    Cartofii contin 12-14% amidon, dar au si elemente nutritive valoroase, cum ar fi vitamina C, fibre, proteine si o mare cantitate de potasiu. Consumat fara grasime, cartoful este un aliment hranitor si aduce beneficii organismului. Atentie la partile verzi ale cartofilor, care nu trebuiesc consumate. Sunt toxice datorita continutului marit de glicoalcaloizi, in special solanina. Cand incoltesc, coaja trebuie curatata prin taierea unui strat mai gros din cartof.

    Pentru cei ce sunt foarte preocupati de alimentatia sanatoasa, exista si la noi posibilitatea consumului cartofilor dulci si a cartofilor mov. Acestia au un continut mai mic de carbohidrati si o concentratie mai mare de minerale si vitamine.

    Personal nu imi permit sa cumpar doar aceste doua soiuri, dar voi incerca pe viitor sa folosesc mai des cartofii dulci. Ceea ce am reusit – si ma bucur- este sa scot aproape total cartofii prajiti din bucataria noastra, inlocuindu-i cu piure si cartofi la cuptor. Si pot spune ca am suferit prea tare 🙂

    Am ales sa adun intr-un singur loc o parte din retetele de cartofi la cuptor pe care le-am incercat personal sau pe care le-am vazut si mi-au atras atentia prin carti si reviste. Cred ca oricat as dori sa adun toate retetele de cartofii la cuptor, subiectul nu poate fi vreodata epuizat, creativitatea in modul de preparare si in combinatiile ce se pot face, fiind aproape inepuizabila. Dar trebuie sa recunoasteti ca m-am straduit 🙂 si va cer si voua ajutorul in acoperirea acestui capitol, cu retete noi si inedite. Ce ziceti?

    Modalitati de preparare a cartofilor la cuptor

    1. Cartofi intregi, copti in coaja

    Cartofii de marimi apropiate, dar nu foarte mari, se spala, se usuca si se pun in cuptorul incins, la foc mediu. Se coc cam o ora si se incearca cu o furculita, inainte de a fi scosi.

    La fel se pregatesc si cei curatati si pot fi copti si in jumatati. In varianta in care se curata, se pot freca cu sare si se ung cu ulei inainte de a-i pune in tava, unde de asemenea se pune putin ulei.

    Se pot servi simpli cu sare sau cu unt/smantana, adaugata dupa ce au fost rupti.

    2. Cartofi acordeon

    Se aleg 5-6 cartofi medii, se curata si se spala bine. Se taie transversal, in felii mai subtiri de 1 cm, fara a merge cu taietura pana la capatul cartofului.

    cartofi la cuptor 2

    Se asaza intr-o tava unsa cu unt sau ulei, se adauga putina apa, sare, piper si alte condimente si se pun cu taietura in jos. Dupa un sfert de ora se intorc cu partea netaiata in apa, se pune cate o feliuta subtire de unt, se presara pe fiecare cartof rozmarin sau alte ierburi aromate si se coc pana se rumenesc. Ca in poza de mai jos, doar ca acolo am adaugat si carne.

    cartofi la cuptor 3

    O varianta si mai interesanta se obtine cu felii de bacon care se pun intre feliile de cartofi. Puteti vedea aici.

    3. Cartofi simpli la tava.

    Se aleg cartofi de marimi apropiate (aproximativ 1 kg), se  curata, se spala bine si se taie in 4 sau 6 bucati. Se adauga putina apa, se stropesc cu ulei, se sareaza, se pipereaza si se coc in tava pana se rumenesc. Se poate opta si pentru o usoara fierbere inainte de coacere, situatie in care se tin mai putin in cuptor.

    Se servesc calzi, cu sau fara smantana/unt, ca garnitura sau alaturi de o salata in perioadele de post.

    4.  Cartofi la cuptor, cu usturoi

    Se pregatesc ca si cartofii simpli, doar ca se adauga si mujdei de usturoi de la inceput sau se presara usturoiul pisat, cu cateva minute inainte de a fi gata si se amesteca putin in tava. Se pot combina si cu alte condimente dupa gustul fiecaruia. Eu ii mai fac cu rozmarin sau cu oregano. Si nu lipseste nici piperul, de la niciuna din variantele de cartofi copti.

    5. Cartofi la cuptor, cu ceapa

    cartofi la cuptor 4

    Se pregatesc ca si cartofii simpli, spre final adaugandu-se una – doua cepe calite in prealabil in tigaie. In functie de chef, uneori combin ceapa calita cu usturoiul, ies chiar mai buni decat separat.

    6. Cartofi la cuptor cu rozmarin.

    cartofi la cuptor 5

    Se pregatesc ca si cartofii simpli, doar ca se adauga rozmarin sau susan cu rozmarin.

    7. Cartofi cu branza, la cuptor 

    Cartofii fierti in coaja in prealabil, se curata, se taie in felii rotunde si se asaza intr-o tava unsa cu unt, alternand straturile de cartofi cu cele de branza telemea rasa ( cam 400 g la 1 kg de cartofi ). Deasupra se toarna un amestec format din doua oua batute si o parte din branza rasa sau sfaramata cu mana. Se tin in cuptor pana se rumeneste stratul de la suprafata.

    8. Cartofi gratinati rapid

    Avem nevoie de 100 g unt si 100 g cascaval la un kg de cartofi. Cartofii curatati si spalati bine, se taie in felii rotunde. Se asaza intr-o tava unsa cu unt, se sareaza si se presara cascaval deasupra. Cel mai bine este sa folositi o tava mai mica si mai inalta, astfel incat sa puteti aseza cartofii in doua-trei straturi, iar intre ele si deasupra sa puneti cascaval. Se pun din loc in loc cateva cubulete de unt sau se stropesc cu unt topit si se lasa la cuptor pana se rumenesc la suprafata.

    9. Cartofi gratinati, cu branza si smantana 

    Sunt cam acelasi lucru cu cartofii cu branza la cuptor, varietatile de combinare cu branza, smantana, oua, cascaval fiind la indemana, cheful, inspiratia de moment si proviziile din frigider.  La un kilogram de cartofi, avem nevoie de 300 g branza si tot atata smantana, plus 100 g cascaval ras, 100 g unt si doua oua.

    Cartofii se curata si se fierb intregi, la foc mic, cu putina sare. Dupa ce se scurg si se racesc, se taie in felii si se asaza intr-o tava unsa cu unt, alternand un strat de cartofi cu unul de branza. Stratul de deasupra trebuie sa fie din cartofi. Se bate smantana cu ouale si putina sare, se acopera cu ea uniform stratul de cartofi si se presara cascavalul si cate un cubulet de unt. Se introduce tava la cuptor si se lasa pana se rumeneste deasupra. 

    10.  Cartofi frantuzesti

    La o tava medie avem nevoie de: 1 kg cartofi, 5 oua fierte, 400 g smantana, 150 g unt, 200 g cascaval ras, 2 oua crude, sare si piper.

    Cartofii bine spalati se fierb in coaja, cu sare, dupa care se curata si se taie felii. Intr-o tava unsa cu unt se asaza un strat din feliile de cartofi, un strat din ouale fierte taiate felii si putina smantana si cascaval. Se repeta straturile si se termina cu cartofi, peste care se toarna amestecul rezultat din restul de smantana batuta cu ouale crude. Se presara cascavalul ramas, se pun cubulete de unt din loc in loc si se tine la cuptor pana se gratineaza.

    11. Cartofi la cuptor cu sunca – bucati sau inveliti

    cartofi la cuptor 6

    sursa

    Daca ne punem putin creativitatea la incercare, doar de aici rezulta cateva variante bune: cartofi simpli peste care punem la final sunca taiata in bucati mici, cartofi gratinati peste care putem adauga bucatele mici de sunca – la suprafata sau si pe straturile din interior, cartofi frantuzesti cu sunca unde vreti, bucati mici sau feliute mai mari, etc.

    Sau cartofi intregi, inveliti in bucati de sunca.

    cartofi la cuptor 7
    sursa

    Si va las sa mai completati cum vreti si cum va place 🙂

    12. Cartofi taranesti

    Cartofii taranesti se pot face si la tigaie si la cuptor si sunt o combinatie intre cartofi – predominant- si ceapa, slanina/sunca si condimente- in general boia. Dar nu m-am lamurit foarte bine cat de exacta este aceasta reteta. Eu mi-am incetatenit-o in mintea mea, cu ceapa calita, sunca si boia.

    13. Cartofi la cuptor cu copane de pui/aripi de pui/pui intreg.

     

    Se prepara ca si cartofii simpli si se adauga carnea de pui spalata si bine curatata. Se condimenteaza dupa gust, cu sare, piper, boia, oregano/rozmarin/cimbru. Se coace in jur de o ora-o ora si jumatate, in functie de cuptorul fiecaruia, pana ce totul este frumos rumenit si apetisant!

    cartofi la cuptor 9

    14. Cartofi cu pui/sunca si sparanghel/broccoli/varza de Bruxelles

    cartofi la cuptor 10

    sursa: savori urbane

    Deja am ajuns la capitolul in care se pot combina mai mult de doua ingrediente principale si asa cum se vede, iarasi numarul combinatiilor posibile este foarte mare. Nu mai vorbesc ca se poate opta pentru baza de cartofi simpli sau baza de gratin. Nu mai este cazul sa descriu cum se fac, porniti de la fiecare baza, asa cum este descrisa si combinati cu ce vreti si va place. Ca legume, puteti folosi cele trecute de mine, dar si mazare, varza – combinatie des intalnita in bucataria flamanda- si ce va mai pofteste inima.

    15. Cartofi umpluti, la cuptor

     cartofi la cuptor 11
    sursa

    La aceasta varianta de cartofi copti, este mai bine sa folosim cartofi roz, pentru ca cei albi se sfarama mai usor. Avem nevoie de 6 cartofi mai mari, care se coc intregi, in coaja sau nu. Se racesc bine si se taie in jumatati pe lung sau se indeparteaza o treime din cartof. Se scobesc cu grija si se umplu cu una din amestecurile urmatoare:

    – cartoful scos din cei copti, branza, oua, ceapa, ulei/unt, condimente;
    – ciuperci, ceapa, usturoi, cascaval;
    – carne tocata, ceapa, usturoi, verdeata, condimente dupa gust;
    – miezul scos din cartofi, oua, branza, cascaval, bacon/sunca/costita, ceapa calita.

    O reteta atragatoare de cartofi umpluti cu bacon si parmezan, gasiti la Gina Bradea.

    Surse:

    – Cartea de baza din bucataria mea, pe care am gasit-o intr-o editie mai noua: Retetele lui Colea
    O gasiti si la Libris, unde transportul este gratuit la orice comanda.
    Wikipedia
    – retete-gustoase.ro
    gurmandino.ro
    gradinamea
    savoriurbane.com
    pofta-buna.

    Cam acestea ar fi variantele de cartofi la cuptor, descoperite de mine. Sunt tare curioasa care dintre ele sunt preferatele voastre si ce alte retete mai stiti/folositi.

    In speranta ca in urmatoarele zile veti gati ceva cartofi la cuptor 🙂 va trimit un gand bun si multa pofta!

    Mihaela Damaceanu


    VA MULTUMESC că treceţi pe aici, citiţi şi îmi sunteţi alături!

    Daca v-a placut acest articol, daca il considerati util, daca vreti sa il pastrati undeva sau sa il citeasca si altii, va rog sa il distribuiti. Acest lucru ajuta blogul sa creasca, iar mie imi trimiteti un semnal ca nu muncesc degeaba aici 🙂

    Si daca va abonati la blog (casuta din dreapta-sus) sau dati un like paginii de Facebook a Blogului de familie, ma ajutati sa scriu mai des si mai bine. In felul acesta pastram legatura si aprindeti o scanteioara care pastreaza un vis!

  • Prin Suceava

    Intr-o dupa amiaza petrecuta in Suceava, am vizitat Cetatea de scaun a Sucevei si Manastirea Sfantul Ioan. De data aceasta, nu am avut timp sa trecem si pe la Muzeul satului bucovinean, dar voi puteti vedea fotografiile facute anul trecut.

    prin suceava 1

    prin suceava 2

    prin suceava 3

    prin suceava 4

    prin suceava 6

    prin suceava 7

    prin suceava 8

    prin suceava 9

    prin suceava 10

    prin suceava 11

    prin suceava 12

    prin suceava 13

    prin suceava 14

    prin suceava 15

    Aceasta postare participa la Miercurea fara cuvinte.

    Mihaela Damaceanu

  • Apa de gura a la Mihnea

    apa de gura
    sursa

    Marti am uitat sa imi iau drojdia pe la ora trei dupa-amiaza, asa cum obisnuiesc, si m-am vitaminizat cu ea pe la ora cinci. Ajung acasa fresh si nu am teme de verificat – Mihnea are atelier de sase ore martea si nici mancare de facut – gatisem de mama focului duminica.

    Calc ceva si apoi imi iau o revista de citit, ca rar prind asa timp in cursul saptamanii. Relaxata pe canapeaua din living, gasesc in Click pentru femei „alimente care aduc fericirea”. Cum sa nu citesti asa ceva? Ba mai mult, citesc cu voce tare, si pentru domnul meu ce se dadea pe Facebook. Domnisorul lasa si el telefonul si asculta. Urmeaza un tir de intrebari: ” Ce este ala triptofan?” „Dar ce este serotonina?” Ce este si ce este….

    Ma gandesc la chimia mea, ii explic cat mai usor ce sunt acestea si trec mai departe sa citesc despre struguri, ca vad acolo ceva cu acnee si ma gandesc sa le aplic la Mihnea.

    – Avem struguri?
    – Nu avem.

    Urmeaza un alt articol interesant despre retete de apa de gura din ingrediente naturale, la care Mihnea zice:
    – Ti-aduci aminte ca in Stefan cel Mare, sotia Comisului Manole folosea cuisoare ca sa nu ii miroasa gura?
    – Nu, ca eu nu am vazut filmul acesta de o suta de ori.

    Si continui sa citesc toate retetele, cu mult interes.

    Apoi Mihai se retrage si Mihnea dispare si el, in timp ce eu ma omoram sa citesc cu voce tare despre Martin Luther si Papa Ioan Paul al II-lea. Fsss, fsss, fsss, se aude din bucatarie. Citesc in continuare despre cei doi lideri. Si iar aud fasait. Ce o face copilul acesta, ca doar nu citesc degeaba cu voce tare aici. „Mihnea, ce faci?” „Bine.” Ma enerveaza rau raspunsul acesta. Cand intrebi copilul ce face, in urma unui zgomot neidentificat, te astepti sa iti raspunda chiar ce face, nu ca se simte bine. Continui sa citesc, crezand ca isi pune cereale din punga. Dar zgomotul nu se opreste, cat sa tot foiasca punga cu cereale? Ma ridic si merg sa vad ce tot fosneste. Cred ca v-ati dat seama, deja. Avea in jurul lu, toate pungutele de condimente si mirodenii existente in casa. Sunt in pungute de hartie, de aceea fosneau. Intr-o cana, deja storsese suc de portocale. Cand am ajuns eu, razuia coaja altei portocale.

    – Ce faci, copile?

    – Apa de gura.

    – Pai…mie imi trebuiau cuisoarele. Si nu ai auzit ca iti trebuie alcool? Ce ai mai pus acolo?

    Si imi insira condimentele: cuisoare, scortisoara, cardamom. Ce sa fac, merg in camara si aduc putina tuica, ca alcool etilic nu aveam in casa. Pun amestecul intr-o sticluta si il las in camara la macerat. Mie imi trebuiau cuisoarele la altceva. Nu cred ca va iesi ceva, sucul de portocale nu rezista mult timp. Daca nu punea suc, poate s-ar fi putut pastra. Mi-a consumat toate cuisoarele.

    O saptamana frumoasa, dragele mele!

    Mihaela Damaceanu

  • Balcon de vara, in toamna

    balcon de vara 1
    Stiu ca a venit toamna, dar mi-ar parea rau sa nu va arat si varianta de vara a micutului nostru balcon. Mic in sensul de ingust, ca la lungime nu are probleme. Am apelat la jutorul lui Mihnea, care mi-a spus ca vopselele nu sunt bune, ca nu adera pe plastic, insa eu am insistat si vedeti mai jos ce a iesit.
    Am folosit scoicile, melcii si pietricelele adunate la mare, un vechi tocator de bucatarie – am solicitat pictarea ambelor fete si am vrut pesti, pietre mai mari pe care Mihnea a pictat ce a vrut el si am mai adunat tot ce am gasit albastru prin camara. Si ghivecele din cutii de conserve, sigur ca da!!!
    Va este clar ca doream o tema marina, vara viitoare va fi si mai bine, pentru ca voi vopsi si masuta aceea veche, pastrata special pentru aranjamente cu flori pe balcon!
    Si poate nu mai am nici porumbeii stabiliti deasupra micului nostru minidecor marin…
    Flori nu prea avem, dar avem in sfarsit, inca o fasole!

    balcon de vara 2

    balcon de vara 3
    balcon de vara 4
    balcon de vara 5
    balcon de vara 6
    balcon de vara 7
    balcon de vara 8
    balcon de vara 9
    balcon de vara 10
    balcon de vara 11
    balcon de vara 12
    balcon de vara 13
    balcon de vara 14
    balcon de vara 15
    balcon de vara 16
    balcon de vara 17
    balcon de vara 18
    balcon de vara 19
    balcon de vara 20
    balcon de vara 21
    balcon de vara 23
    balcon de vara 24
    balcon de vara 25

    Aceasta postare participa la Miercurea fara cuvinte.

    Mihaela Damaceanu
  • Prajitura cu branza(10 minute)

    Va povesteam in timpul de gatit despre cea mai aventuroasa prajitura pe care am facut-o vreodata.
    Ca sa fie tacamul complet, va scriu astazi si reteta, mai ales ca m-ati si intrebat )

    Sursa este Libertatea pentru femei nr 26/2015 si o puteti vedea si accesand linkul urmator: Libertateapentrufemei.ro
    Portii: 4
    Preparare: 10 minute
    Coacere: 25 minute

    Timpul meu adevarat, il stiti, da? Nu dureaza mult, este adevarat, pentru ca nu are un blat propriu-zis. Este mai mult ca o umplutura de branza de la pasca sau placinta cu branza dulce si stafide. Adica un fel de jumatate de prajitura, de aceea ar dura prepararea, doar 10 minute. Asta daca stii reteta pe de rost si esti si Speedy Gonzales 🙂 Mie si lui Mihnea ne-a placut, nu am reusit inca, sa o prepar din nou.

    Ingrediente:

    – 500 g branza de vaci

    – 100 g stafide aurii

    – 3 linguri smantana

    – 100 g zahar

    – 1 lingura gris

    – 3 oua

    – 20 g unt

    Mod de preparare

    – se pun stafidele la inmuiat in apa calduta

    – se amesteca intr-un bol branza, cu zaharul, smantana si grisul, pana la un aspect omogen;

    –  se adauga cele trei galbenusuri si se amesteca in continuare, pana cand sunt incorporate uniform

    – se bat albusurile spuma si se adauga peste amestecul cu branza, incorporand spuma prin miscari usoare cu lingura de lemn. Se scurg stafidele bine si se pun si ele in amestec.

    – se unge un vas cu unt si se coace compozitia timp de 25 de minute, cu sau fara cronometru 🙂

    POFTA BUNA!

    Mihaela Damaceanu

  • Cea mai buna crema de fata

    Zic unii ca as fi intinerit! Nu stiu daca o fi chiar asa, este o impresie, dar nu imi displace, bineinteles! Insa chiar am facut cate una – alta pentru imbunatatirea aspectului. Nu va tin in suspans, va dezvalui secretele: tunsoare scurta, schimbarea culorii parului, drojdia de bere si crema despre care vreau sa va spun astazi. A, si folosirea tuturor hainelor mai tineresti pe care le aveam in garderoba, dar carora nu le gaseam perechea cu care sa le combin. O dupa-amiaza de aranjat dulapul, concentrare, probari si testari, a rezolvat problema. Plus ca am mai primit de la Anca multe hainute frumoase si moderne, deci m-am scos 🙂 Despre drojdie e musai sa scriu un articol detaliat, azi detaliez subiectul crema de fata.

    V-am mai scris eu pe blogul magazinului si chiar si aici, despre prietena mea Adriana, care face sapunuri naturale si creme. Va spuneam ca i se potriveste ca o manusa, este foarte indemanatica si dibace! Avand in vedere ca a avut succes cu  produsele ei, paleta s-a largit mult in cei aproape trei ani de cand mestereste cu drag, cosmetice pentru doamne.
    crema de fata
    Am luat la inceput sapunuri si am scris despre ele, astazi va povestesc despre o crema de ochi de care am fost mai incantata decat de orice alta crema folosita. Ce vreau sa va spun insa, este faptul ca eu nu am un arsenal de cosmetice atat de bogat, incat sa folosesc permanent crema contur de ochi. Avand in vedere ca ea este, practic, o crema antirid, am considerat ca este foarte buna pentru toata fata.

    Si nu am gresit cu nimic, mi-a facut foarte bine, efectele de curatare, luminozitate si intinerire fiind remarcabile, asa cum v-am spus la inceputul postarii. Este doar putin grasa, de aceea Adriana mi-a recomandat sa o folosesc indeosebi noaptea. Dar aplicata in cantitate mica, face foarte bine pielii si ziua, mai ales sub crema CC de la Farmec, despre care v-am povestit ca care are un usor efect de uscare a pielii. M-am laudat destul pentru o singura zi, de fapt, nici nu mai am ce adauga in afara de faptul ca si sotul meu este la fel de incantat de ea si am folosit pana acum trei borcanele.

    Ingredientele folosite de Adriana in compozitia acestei creme sunt:

    – ulei de argan, ulei de borago, gel aloe vera, apa de albastrele, ceara de albine, emulsifiant vegetal, conservant vegetal, vitamina E, coenzima Q 10, cafeina.

    Termenul de valabilitate este de trei luni si intotdeauna trece pe eticheta data fabricatiei. Se pastreaza bine la temperatura camerei, iar pretul este de 28 lei pentru un borcanel de 30 ml. Mie mi-a ajuns cam 5 saptamani de folosire dimineata si seara, atat eu cat si sotul meu.

    Pentru informatii si comenzi, pe Adriana o gasiti la adrianamilescu69@yahoo.com sau la nr. de telefon 0746.168.335.

    Mihaela  Damaceanu

  • La Hanul Berarilor

    In ultima zi petrecuta cu Anca, am ajuns si la Hanul Berarilor – Casa Elena Lupescu, unde am admirat de zor decorurile tomnatice din curte. Vazusesem fotografiile in postarea Pandhorei si imi propusesem sa merg. Am servit fiecare cate ceva, printre care si niste specialitati pe care nu le gusti chiar oriunde: foie gras cu dulceata de ceapa, lup de mare sau cotlete de berbecut la gratar.
    hanul berarilor 1
    hanul berarilor 2

    hanul berarilor 3

     

    hanul berarilor 4
    hanul berarilor 5

     

    hanul berarilor 6

     

    hanul berarilor 7

    hanul berarilor 9

    hanul berarilor 8

    hanul berarilor 10

     

    Aceasta postare participa la Miercurea fara cuvinte.
    Mihaela Damaceanu
  • Amestecate. De toamna

    Astazi sunt de-a-ndoaselea. Se vede si din cuvantul acesta, de a carui existenta uitasem…Dar credeti-ma ca nu am unul mai bun, sa pot ilustra starea de suflet. Starea din suflet.
    de toamna 1

    De pe la pranz incoace, ma tot sucesc. Fac treaba, cica. Dar nu mi-a iesit nicio treaba, cu exceptia unei ciorbe radautene. In rest, pe unde am fost, m-am tot impiedicat. De o ora zic sa trec la somn, ca imi revin sigur, dar nu ma lasa starea. Nu fug cuvintele din cap si trebuie sa le dau drumul. Scriu aceste randuri luni seara, sigur voi fi mai bine maine, cand le veti citi voi, dar eu tot scriu…

    Nu-mi place toamna, nu-mi place ca a trecut vara – asa cumplit de calduroasa cum a fost ea -, nu-mi place ca a plecat Anca, nu-mi place ca maine reincep serviciul si mai ales nu-mi place ca voi vedea un birou gol in fata mea- Catalina a  plecat de la noi…

    Nu-mi place deloc, mai precis imi vine a plange cand ma gandesc la parintii mei. Am plecat de acasa, trista cum nu am plecat niciodata. Imbatranesc asa de brusc si de puternic, se simt coplesiti de ani si boli si chiar daca nu spun niciodata, sunt sigura ca se simt singuri. Foarte singuri si nu stiu ce pot face.

    Si imi vine sa nu ma mai opresc din vaiet si din plans.

    De dimineata am fost la deschiderea anului scolar. Emotii, de mai bine nu mai scriu si despre ele. Am venit dezamagita. De parca asta imi mai trebuia. Sper ca la capitolul carte si  capacitatea de a transmite dragostea pentru arta plastica, lucrurile sa stea mult mai bine decat la organizarea inceperii unui an scolar. Pentru ei un an ca toti anii, pentru noi un an foarte important! SPER!!!
    de toamna 2

    Sunt nascuta toamna, ar trebui sa iubesc anotimpul acesta cu pleiada lui de culori si daruri. Cu aroma lui amaruie de crizanteme, cu un cer uneori mai frumos ca vara, cu frunze rosii-aramii, plutitoare, cu dovlecii ce plesnesc de culoare. Ar trebui, zic…

    Si cand colo…doar stropi de nostalgie si tristete vad in fata ochilor.

    Am scris, da. Randuri pentru mine, randuri triste de toamna. Promit ca maine voi vedea mai bine, voi deschide ochii mai mari si voi multumi pentru cele bune pe care le primesc in fiecare zi. Sunt o Balanta si am experienta pendularii.

    Nu-s randuri pe care ar trebui sa le scriu la revenirea pe blog, sunt randuri pentru mine, sunt doar ganduri de eliberare. Sunt asa cum este uneori dispozitia omului.

    Va multumesc ca le-ati citit si va multumesc pentru toate randurile pe care le cititi aici. Si va multumesc pentru toate comentariile, pentru toate incurajarile si pentru minunatele ganduri pe care mi le-ati scris la ultima postare, la care, din pacate, nu am putut raspunde azi. Ca va ziceam ca m-am impiedicat in toate. Sorry! 

    Va urez sa nu aveti asemenea stari de toamna si doresc tuturor copilasilor un an frumos si bun!

    Mihaela Damaceanu

  • Timpul de gatit

    Am fost putin plecata si astazi plec din nou, asa se explica ca am lipsit si voi mai lipsi un pic…

    struguri
    sursa

     

     

     

     

     

     

    Dar va spuneam in ce ma enerveaza la retetele din reviste, ca am o continuare amuzanta la acea postare si pentru ca am scris-o, zic sa intrerup pauza dintre postari. Tot in postarea respectiva, va informam ca am reusit sa termin o ciorba mare intr-o ora. Pasul doi a fost sa fac doua feluri deodata, caci pe mine, de obicei, ma apuca gatitul mai multor feluri de mancare, cand ma pornesc.

    Si la mai multe feluri, nu stiu daca mai imi iese timpul din reviste.

    Ceea ce veti citi mai jos, daca aveti rabdare, este un amuzament din categoria rasu-plansu. Pentru informatii serioase si utile despre cum puteti petrece mai putin timp in bucatarie, cititi ce a scris Adelina.

    Asadar, trec la revista Libertatea pentru femei, care obisnuieste sa defalce timpul necesar in timp de preparare si de fierbere/coacere si aleg o reteta cu timp de preparare 15 minute si una cu 10 minute.

    Tiiii, ce tare as fi, daca in 25 de minute as avea gata un fel doi plus o prajitura.

    Dar sa nu va asteptati la cine stie ce, prajitura in 10 minute, trebuie sa fie ceva simplu, nu?

    Fixez cronometrul si…PORNESC CU MARE ELAN!

    Vine Mihai! ” Ce faci, mami?” „Gatesc cu cronometrul, te rog nu mai vorbi cu mine, pierd timp! Ramane interzis in mijlocul drumului, se uita la mine luuuung si murmura ceva ce n-am avut timp a intelege.

    „Te rog, lasa-ma, am treaba si nu pot vorbi”. Se da inapoi amuzat, in timp ce inteleg un „Dooooamne, ai luat-o razna, femeie” Razna-nerazna, imi vad de treaba mea, cronometrul MERGE.

    Mai citesc reteta din loc in loc, mai pun la socoteala si timpul de adunare a ingredientelor si cel de montare a mixerului si moscaiala mea si e clar ca voi depasi timpul. Cu motoras la picioare, maini si creier, cuget ca situatia este amuzanta, dar interesanta. Ar trebui sa scriu pe blog despre tarasenia aceasta, ma sageata o idee, in timp ce paletele mixerului se invart la turatie maxima. Pai, da, dar postare fara poze? Ceea ce inseamna ca ar trebui sa fac si poze, dar cine mai are timp in 10 minute de prajitureala sa faca si poze?

    Si da, am uitat sa va scriu ca timpul deja expirase, alarma telefonului suna, dar nu il inchideam, ci dadeam amanare, ca sa nu cumva sa slabesc ritmul, din considerente de lipsa de stres.

    Finally, prajitura este in cuptor. Urmeaza coacere, timp de 25 de minute.

    Timpul final, o sa intrebati? 20 de minute, deci dublul celui din revista.

    Trag concluzia ca daca eliminam cele cateva minute ale recitirii retetei, ale adunarii la un loc a ingredientelor si instalarii mixerului, m-as fi apropiat.

    Merg pe balcon la o tigara, ca vorba aceea, ma stresasem destul. Vine repede si sotul meu, caci am uitat sa va spun ca aveam o tinuta foarte adecvata gatirii pe timp de vara: pantaloni scurti si un maiou lipit pe corp cu decolteu in V. „Daca nu te imbraci si maine la fel, eu plec de acasa” zice razand. Acuma imi pica mie fisa ce tot cauta a se invarti prin bucataria mea, in timpul foarte pretios al Prepararii. Zambesc si tac.

    Fir-ar ea de tigara, am treaba iar, ca urmeaza a doua reteta. Timp de pregatire 15 minute, fierbere 60. Cica! Asa zice revista. Fixasem cronometrul pentru cele 25 cat se cocea prajitura, am uitat sa va spun.

    Merg la frigider si cu toate ca avusesem grija sa cumpar tot ce trebuia, baietii avusesera grija sa consume din ele. Rapid pun mana pe telefon, il sun pe Mihnea, care era jos la joaca si il rog sa mearga de urgenta la Mega sa cumpere ce lipsea. Pentru urgentare, ii spun ca voi cobori cu liftul la parter sa iau eu produsele, ca ma misc mai repede. Cand ma suna sa spuna ca va ajunge in doua minute la lift, dau fuga spre usa. Imi trece prin minte ca tinuta mea nu se potriveste deloc iesirii in afara casei. Dar zic ca nu s-o nimeri sa ma intalnesc cu cineva, taman acu’ cand cronometrul meu contorizeaza secunde. Si ies. Ca o floare de primavara! La usa liftului, adica exact in fata usii mele, era vecinul din fata. Daca tot am deschis usa, omul a apucat sa ma vada,  asa ca era total aiurea sa-i inchid usa in nas. Fie ce-o fi, trebuie sa cobor, poate s-o abtine sa creada ca am innebunit.

    Jos in fata liftului, ma astepta Mihnea. Dar nu era singur, ce credeti? Era cu o doamna pe care nu o mai vazusem. Mi-am zis ca un musafir din bloc nu s-o gandi ce cauta femeia aceasta asa de imbracata asa de sexy, sa se plimbe cu liftul. Vine surpriza din gura lui Mihnea, cum ca a rupt strugurii. Ce struguri, nu pricep nimic, eu ii dadusem legume de cumparat. Este drept ca lui i-au placut mereu strugurii, dupa cum se vede din pictura postata la inceput si din fotografia de mai jos, dar nu vedeam legatura.

    struguri 1

    Ma lamureste doamna, spunandu-mi ca Mihnea si altii, au rupt strugurii din vita de vie pe care o pusese in fata blocului si pe care o ingrijise cu efort, pana acum. Ma ia groaza, socul, nervii. Ma calmez, vorbesc frumos, il iau pe Mihnea in casa, drept pedeapsa. Incepe sa tacane ceva. A, da, era cronometrul. Telefonul bazaia de zor, trebuia sa scot prajitura din cuptor. Ce prajitura, ce sa mai fac acuma, trebuia sa o impac pe doamna si sa tot cer scuze. Uf, copii, prajituri, timp, termene, cearta pentru baiat, scuze si explicatii pentru doamna… Si vecini! Tot urcau vecini! Atatea priviri nedumerite, nu am mai avut parte de mult sa primesc. Zau asa, ce mi-a trebuit, am gasit!

    Intr-un tarziu, linistesc situatia doamnei si urc spre cuptorul aragazului, cu mari pareri de rau despre strugurii si munca femeii. Urc cu Mihnea pedepsitul, dar cand sa inchidem usa, mai apar doi vecini, grabindu-se sa prinda liftul. Ma gandesc ca domnului nu i-o fi displacut peisajul, dar doamnaaaa? Ce o fi zis, doamna?

    In casa mirosea a ars. Cum s-ar fi putut altfel? Din fericire, se arsese foarte putin, nu m-a deranjat aspectul.

    Ma suparasem pe baiat, nu prea mai imi ardea de cronometre si retete, dar perseverez, caci asa imi trece mai usor supararea. Nu am ratat ocazia unei alte morale, in timp ce mainile si picioarele isi reluasera ritmul similar mixerului folosit inainte. Tocam la ceapa si ii povesteam sotului meu minunea ce o facuse baiatul, care-si mai primeste inca o doza de vorbe, explicatii si morala.

    Fac si reteta a doua, depasind doar cu vreo 10 minute timpul de preparare. Deci, am avansat, si daca mai tin cont si de circumstante, stau chiar bine.

    Prajitura se racise, sotul meu a spus ca este buna, dar nu este nevoie sa mai fac. Lui Mihnea si mie ne-a placut. Concluzia este ca o mai fac, am nevoie si de poze ca sa o pun pe blog, ca rar ati mai citit despre o prajitura cu asa poveste atasata.

    Felul al doilea, o mancare bulgareasca, a fost superbuna. Cerinte de repetare unanime in familie.

    Timp total? Habar nu am, ca nu mai pot de atata gatit, cronometrat, struguri, tinute de vara si acuma SCRIS.

    Nu mai spun de spalatul vaselor si alti timpi necontorizati.

    Mihaela Damaceanu

  • Rosarium la Iasi

    Rosarium la Iasi

    Imi este foarte greu sa spun ce mi-a placut mai mult la Iasi, caci mi-a placut tot.
    Gradina Botanica este o oaza de frumos si relaxare. Din pacate, serele erau inchise in ziua in care am vizitat-o noi, dar nu a contat prea mult. Noi ne simteam atat de bine unii cu altii, ca nu ne supara mai nimic.
    Insa din tot ce am vazut in gradina, cu siguranta Rosarium-ul a fost momentul de varf.
    Strigau copiii dupa noi si tot nu ne induram sa plecam.

    rosarium 1

    rosarium 2

    rosarium 3

    rosarium 4

    rosarium 6

    rosarium 7
    rosarium 8
    rosarium 9
    rosarium 10
    rosarium 11
    rosarium 12
    rosarium 13
    rosarium 14
    rosarium 15
        rosarium 16
    rosarium 17

     

    rosarium 18
    Cam asa arata Mihai al meu dupa atatia trandafiri:
    rosarium 19
    Aceasta postare participa la Miercurea fara cuvinte.
    Mihaela Damaceanu
    ––––––––––––––––––––––––––

    Va multumesc pentru ca imi sunteti alaturi!

    Dacă vă place ce citiţi aici, dacă vă e de folos sau vă impresionează cu ceva, vă puteţi abona la blog (în casuţa de abonare din dreapta sus) sau puteţi da un like paginii de Facebook a Blogului de familie.

    Iar daca v-a placut articolul, cu un share pe Facebook il puteti arata prietenilor si imi transmiteti mesajul de a continua sa muncesc pe-aici  ;-). Cu multumiri!