Intrebarea aceasta mi s-a agatat in minte de cand am citit undeva ca ar trebui sa te apuci de o treaba daca si peste 10 ani te vezi facand acelasi lucru.
Trecuse ceva vreme de cand ma apucasem de blog, el fiind cea mai de durata activitate extraprofesionala. Si daca ma gandesc ca in invatamant am stat 7 ani, pot sa zic ca blogul asta e tare in felul lui, intrucat repede-repede implineste 5 anisori 🙂
Uneori ma intreb cum de lucrez in institutia asta de o groaza de ani, semnificativ mai multi de 10. E un serviciu bun, asta este una din explicatii. Dar tot imi doresc sa mai schimb ceva. De dragul schimbarii, ca va spuneam ca imi place.
Si uite asa ajung iar la blog, intrucat peste 10 ani ma vad bloggerita. Nu ma vad nici la serviciul acesta(chiar ar fi exagerat de mult timp intr-un singur loc), nu ma vad nici in invatamant-cu toate ca m-am gandit.
Nu mai vreau nici economist calculand toata ziua si nici chimist, desi imi plac transformarile, atat in viata cat si in eprubeta.
Cel mai mult mi-ar placea o combinatie intre calcule, randamente, transformari, scris si calatorii.
Deeeci, cum ma vad peste 10 ani?
O babuta simpatica in blue-jeansi rupti. Pana acum nu mi-am luat din aceia rupti, sper sa pot sa o fac 🙂
Nu o iau de dimineata cu blugii. Intai imi pun treningul si adidasii ca sa ies la alergat. Cica ti se limpezesc ideile cand faci sport, nu stiu unde am auzit asta 🙂
Voi avea grija sa nu uit castile. Din ele se va scurge in urechi Jethro Tull, Yes, Cargo, Phoenix, Bucovina si voi tine si pasul cu vremurile, ascultand nu stiu ce hituri ale zilei. Dar sper sa se termine cu rap-ul pana atunci.
Revin de la alergat si dau un telefon. Va fi catre sora-mea sau o prietena. Dupa telefonul diminetii, programul se diferentiaza pe zile.
Doua zile imi iau blugii rupti si merg in oras la intalniri cu oamenii. Sau merg in piete cu flori si legume proaspete. Intru (de amorul artei) intr-un magazin de decoratiuni. Culeg idei si mai pun o floare in cos. Sau fac o poza cu un decor roz sau doar armonios. Iau o cutie de bomboane si un mic chilipir cu aroma de departare.
In celelalte trei zile stau la calculator. Nu ma plictisesc, sa stiti! Oamenii aceia cu care am vorbit ieri mi-au data atatea subiecte de meditatie si de scris. Atatea idei, atatea poze si atatea frumuseti. Nu poti sa le tii pentru tine, ca nu esti egoist.
Le imparti cu oamenii, ca esti blogger 🙂
Cam asa ceva mi-as dori peste 10 ani. Nu as vrea sa mai vin la nici la acelasi serviciu, nici la altul. Nu pentru ca nu as avea un serviciu bun, ci pentru ca am stat prea mult in acelasi loc.
Nu stiu ce va iesi din visul acesta, nu stiu daca va iesi. Dar daca as putea rezista si trece peste perioadele in care imi vine sa renunt, daca as continua si evolua…jobul meu de peste 10 ani ar fi bloggingul. Pana la urma, asa cum au trecut 5 fara sa prea ii simt, tot asa ar putea trece si 10.
Nu-i asa ca nu suna rau?
Nu credeti ca as fi o babuta blogger simpatica?
Doamne ajuta!
Si mie, si voua cu visele voastre pentru peste 10 ani.
Apropo, ale voastre care sunt?
Daca v-a placut articolul, v-as fi recunoscatoare daca ati distribui! Multumesc si astept sa ne asociem in visuri si activitati!
Sursa fotografii: Pinterest
