Motivul pentru care am întârziat scrierea articolului de luni este ca am fost in concediu. Si chiar daca nu am fost plecați nicăieri, paradoxal, nu am avut timp de scris. A fost un concediu administrativ si…permiteti sa raportez, am bifat 90% din treburile pe care mi le propusesem. Intenționam si sa scriu cateva articole in avans, dar aceasta este una din treburile care nu mi-au reusit.
Printre altele, am avut o discutie cu cineva si de aici se trage ideea postarii de azi. Recunosc ca m-am mai gandit la subiect, dar l-am tot amanat, cu gândul ca pe unii ii va deranja, vor interpreta ca cersim atentie si ajutor.
Discutia despre care aminteam m-a convins ca nu toata lumea ar gândi asa si, mai ales, ca multa lume habar nu are care-i treaba cu blogurile acestea, pentru simplul motiv ca sunt foarte multi care nici nu le citesc.
Iar cei care isi pun problema legată de cum pot ajuta un blogger sunt si mai putini.
Chiar nu este nicio supărare pentru mine. Viața are grija sa ne umple timpul cu sarcini peste ce putem duce. De aceea, ultima grija a cititorilor este cum sa ne ajute pe noi 😊.
Dar sunt si oameni care arata interes si care nu nu realizeaza ce mare contributie pot avea in sustinerea muncii bloggerilor.
De aceea m-am hotărât sa scriu articolul de azi. Este doar pentru cei care nu stiu ce face un blogger si pe care nu ii deranjeaza ideea de a da o mana de ajutor. Daca nu faceti parte din aceasta categorie, nu se supara nimeni ca renuntati sa mai cititi azi. Cum spuneam, stiu ce valoare are timpul pentru fiecare dintre noi!
Primul lucru pe care vreau sa il explic este despre timpul implicat in blogging.
Mai am cateva luni si implinesc 6 ani de cand am inceput sa scriu aici. In primii doi ani, majoritatea articolelor la publicăm la ora 7 fix.
In perioada aceea, cand entuziasmul dădea pe afara in valuri inspumate, ma trezeam la 5 dimineata si scriam o ora pentru blog. Apoi plecam la servicu si in cursul zilei mai alocam o ora pentru citit si comentat pe alte bloguri. În funcție de cate reactii aveam la articole, raspunsul la comentarii(in aceeasi zi) dura de la o jumatate de ora in sus.si acela ceva.
Dupa vreo doi ani, am inceput sa scriu mai rar si sa nu ma mai trezesc la 5. Dar a aparut si un fel de stres, adica o grija permanenta sa caut si sa gasesc timpul in care sa scriu articolele. Eram prea obosita ca sa ma mai trezesc asa devreme si imi devenise clar ca fac un efort prea mare pentru blog.
Chiar daca nu m-am mai trezit la 5 si chiar daca apăruseră multe îndoieli si intrebari legate de eficienta timpului meu, am reusit sa mențin blogul, mai cu pauze, mai cu articolele mult mai rare ca inainte.
Dar începuseră si intrebarile legate de calitatea muncii mele, asa ca nu am mai publicat tot ce am scris si am inceput sa-mi recitesc articolele, sa tai pasaje intregi, sa schimb, sa modific si chiar sa renunț de tot la unele. Desi am publicat mai putine, timpul total era cam acelasi. Si intrebarile retorice erau tot cam aceleasi.
Cam asta ar fi despre timpul alocat. Concluzia este ca media a fost de 2 ore zilnic, de-a lungul celor 5 ani si 7 luni.
Am articole – in mod special cele despre vacante, unde filtrez mult prin fotografii- dar nu numai, care mi-au luat 5-6 ore.
Iar articolele nu reprezinta toata munca de pe un blog. Pe langa timp, efort si invatare, un lucru pentru care vroiam sa mai abordez tema aceasta este amaraciunea pe care o simt atunci cand vad bloggeri ce se opresc din scris. Sau si mai rau, bloguri inchise definitiv, care nu mai permit nici macar sa citesti articolele vechi.
Nu stiu altii cum sunt, dar mie mi se strange sufletul cand vad asta. Si ma gandesc care o fi si soarta celui scris de mine 🙂
Fotografia aceasta nu este pusa aici pentru a aduna admiratie 🙂 Vroiam doar sa va arat ce scrie pe tricoul meu!!!
Acestea sunt motivele pentru care as sustine ca bloggerii se bucura atunci cand sunt ajutati 🙂
Concret, cum poti ajuta un blogger?
- prin atentionarea asupra greselilor ce scapa pe blog. Cu tot respectul pentru limba romana si cu tot interesul acordat scrierii corecte, tot se mai intampla sa scape greseli. Stiu care este problema mea la scris si tot zic sa caut odata toate regulile despre virgule. Dar sigur imi scapa si altele, asa ca va rog din suflet sa-mi atrageti atentia.
- orice comentariu civilizat incalzeste sufletul aspirantului scriitor. Pe blogurile de limba engleza am vazut de multe ori texte de genul: „Your comment makes my day. Thank you” Este atat de real, nici nu va puteti imagina cat adevar ascund aceste cuvinte. Cred ca as face bine sa adaug si eu un asemenea text. Nu sunt originala, dar exact asa simtim cand vedem comentarii. De multe ori sunt primul lucru pe care il citim dimineata. Multumesc si eu pentru toate diminetile in care mi-ati insorit zilele!
- distribuirea textelor pe retelele sociale este un foarte mare ajutor acordat unui blogger. Daca un comentariu insenizeaza sufletul de blogger, distribuirea il ajuta sa creasca. Si observ ca asta ne dorim multi. Pana la urma, textele pe care nu vrem sa le aratam le pastram in jurnal 😛
- ideile de subiecte care va intereseaza si pe care credeti ca bloggerul le-ar putea dezvolta frumos sunt intotdeauna bine venite
- asta nu stiu daca este valabila chiar pentru toti, dar la mine puteti trimite articole scrise de voi. Sunt vinovata ca pana acuma nu am mentionat nicaieri ca mi-ar placea sa public articole scrise de cititori, bloggeri sau nu. Orice text scris de altcineva aduce un alt aer, o proaspata si diferita adiere. Si cui nu-i place aerul proaspat?
- daca pe blog exista texte publicitare, oferiti si acolo un feedback. Avand in vedere faptul ca acestea se citesc mai putin, omul care le face se straduie mai mult la ele. Sunt mai muncite ca celelalte si nu am vazut pe nimeni sa bata campii sau sa minta pe blog.
- daca cineva alege sa puna linkuri afiliate in articole, i-ar fi de mare ajutor ca atunci cand aveti ceva de cumparat sa o faceti folosind linkul respectiv. In acest fel, bloggerul castiga un comision oferit de magazin, iar cumparatorul nu plateste nimic in plus. Practic, magazinul plateste un comision din profitul pe care el oricum il face. Este o recompensa si o cointeresare de a face publicitate magazinului.
Cam acestea ar fi variantele prin care munca unui blogger poate fi recompensata. Nu este nicio obligatie pentru niciun cititor.
Zic doar, ca daca cineva doreste sa ajute si nu stie cum, pentru blogger este un mare ajutor.
Si nu vad de ce sa nu incercam sa schimbam acea mentalitate inconstienta din noi, care spune ca omul din spatele monitorului trebuie sa scrie doar din pasiune. Pasiunea nu lipseste, ca nimeni nu a putut mentine un blog fara ea.
Mai rau e cand ajungi sa renunti cu un gust amar. Atunci cand constati ca ti-ai pus sufletul pe tava Internetului si toate resursele de entuziasm s-au epuizat.
O zi minunata, dragilor!
——————————————————————————
Vă mulţumesc pentru că îmi sunteţi alături!
Dacă vă place ce citiţi, dacă vă e de folos sau vă impresionează cu ceva, vă puteţi abona la blog (în casuţa de abonare din dreapta sus) sau puteţi da un like paginii de Facebook a Blogului de familie.
Iar dacă v-a placut articolul, cu un share pe Facebook il puteţi arăta şi prietenilor.
