Blog de familie

Categorie: jurnalul unei femei simple

  • Jurnalul unei femei simple 8

     jurnalul unei f s 8 1
    Jurnalul a pornit de la corcodusha.
    Pentru astăzi…
    vineri 14.08.2015, ora 14,30. Adica, eu acuma scriu, dar voi veti citi sambata.
    La multi ani tuturorMariiilor, Marianelor si Marianilor!
    Sa fiti fericiti, norocosi si plini de voie buna!

    Afară…
    cred ca este cald. La ora aceasta, aici unde ma aflu eu, este bine si racoare. Cum o fi afara am sa vad dupa ce termin de scris.

    Mă gândesc…
    la saptamanile trecute, la vara asta cam pe duca si la cat a fost de intensa si de ametita.
    Sunt recunoscătoare…
    tot pentru puiul meu. A tot crescut, este intr-o perioada in care se lungeste, parca nu se mai opreste. Ca noutate si nu chiar,  acum este fascinat de stafii. Se uita la o multime de filmulete pe youtube, stie foarte multe lucruri, chiar daca eu incerc sa il descurajez cu aceste informari. Sambata trecuta, in plimbarea de noapte din Centrul Vechi, mi-a relatat despre ele. Stia el ca pe Strada Franceza, exista o mare probabilitate de a te intalni cu stafiile unor copii. Pe vremuri, acolo ar fi fost un orfelinat unde erau adusi copiii strazii, dar patronul era de o rautate cumplita si se delecta ascultand tipetele copiilor lesinati de foame. Brrr, nu prea am priceput eu ce este cu legenda aceasta, pe de o parte sa gazduiesti copii saraci-ceea ce este absolut nobil, iar pe cealalta sa ii chinui. Ma rog, stiti voi cum este cu legendele, o fi vreun sambure. In orice caz, imi place cand Mihnea imi povesteste lucruri pe care eu nu le stiu, iar plimbarea a fost fascinanta. Cand am descarcat fotografiile, erau nu mai putin de 89, din care aproape jumatate facute de el. Cica sunt sanse mari sa se vada stafiile in fotografii. Nu s-au vazut, iar rezultatul este ca avem cam 40 de asemenea cadre infioratoare:
    jurnalul unei f s 8 2
    Din bucătărie…
    nimic aromat sau parfumat, doar aburii cafelei(asta pentru sambata). De cand nu am mai scris eu jurnalul, multe retete noi am incercat. Cel mai tare au prins pastele chinezesti cu legume si carne de vita si puii la punga. Tare bune, ne-am lins pe degete. Unul dintre noi, la propriu 🙂
    Si m-a tentat Iuliana cu niste galuste de cartofi cu sos de rosii. Aromat si inmiresmat!

     

    Cu ce sunt îmbrăcată…
    va pot spune ce port acum, cand scriu: o fusta din panza topita, cu volane si taieturi asimetrice, cu crem deschis, putin maro si o boare de portocaliu. Este interesanta si racoroasa, azi am combinat-o cu un maiou de la Zara, placut pe piele si terminat cu un sir de dantela la decolteu. Am si margele lungi si crem, imi place tinuta mea de azi 🙂
    Citesc…
    Azi dimineata mai aveam fix 16 pagini din Eva Luna pe care mi-a adus-o o colega, dupa ce a citit ce am scris despre Caietul Mayei. Ce pot sa va spun este ca  aproape m-a naucit, era cat pe ce sa ma asez pe o banca in statie si sa stau acolo sa termin cartea. Mi-am zis ca totusi…si am facut cei cativa pasi ce ma desparteau de serviciu.
    Ceea ce aştept…
    doua fete care mi-s dragi. Am sa va povestesc, se anunta o perioada foarte tonica si palpitanta.

     

    Ce mai meşteresc..
    am mesterit ceva sambata trecuta.
    Mihnea m-a rugat sa facem ceva impreuna si a propus sa pictam.
    Am prins din zbor ocazia unei picturi, a unei reciclari, dar si a completarii unicei mele activitati de crafting in ultimul an, respectiv ghivecele din cutii de conserve. Am sa va arat, a iesit ceva frumos, ce aveam de mult timp in plan. Dar am o mare problema cu gradinaritul. Din toate semintele plantate la ultimul jurnal, nu a iesit nimic. Doar vreo trei fire de marar, care au sucombat repede. Am cumparat si aceasta crizantema…acuma dusa-i si ea.
    Despre muscata mea rosie grena, nici nu mai scriu, ca m-am plans peste tot, deja.
    Si ma tot gandesc la florile Cristinei. Zilele trecute m-am invartit pe langa un Kalanchoe in Kaufland si am amanat achizitia, caci aveam ditamai bagajul si nu stiam unde sa mai pun si floarea 🙂
    jurnalul unei f s 8 3
    Ascult...
    radioul in surdina. Nici nu aud ce canta el, este acoperit de o sirena a strazii.
    În casă…
    era binisor, cand am plecat eu spre serviciu. Cand cititi voi aceasta postare si eu ma aflu in Dragonul Rosu dupa lenjerii-sper, casa ar trebui sa fie foarte curata, caci planul dupa amiezii este plin de bune intentii. Nobile, bune, memorabile. Asta pentru ca lAm facut multa treaba toata dimineata de sambata, mereu sunt lucruri de facut.
    Nu stiu cum va fi cand ma voi intoarce, dar stiu sigur ca va fi cald.
    Ar trebui sa fac niste poze cu cateva coltisoare de care sunt mandra.

     

    Unul dintre lucrurile mele preferate...
    STICLA. Mi-a placut sticla si mai ales formele ei, de cand ma stiu. Imi placea Curtea Sticlarilor de pe vremuri, imi placea meseria lor grea, dar fascinanta, imi placea toata sticlaria din laboratorul de chimie. De mult am zis sa iau niste pahare Erlenmeyer pentru a le insira prin baie cu sampoane si licori in ele.
    Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii…
    dimineata sa fie lenjerii, zic. Dupa amiaza sa fie ceva papa bun, nu stiu exact ce.
    Maine sa fie ceva parc si plimbare. A, si un film, doua. Cam acestea si cam vag totul.O imagine

    jurnalul unei f s 8 4

    Tot cu drag si tot din Centrul Vechi.

    Si cu dedicatie pentru Valentina! Si un sfarsit de saptamana frumos si racoros!Mihaela Damaceanu

  • Jurnalul unei femei simple 7

    Jurnalul a pornit de la corcodusha.

    Pentru astăzi…
     sambata 06.06.2015, ora 18,55

    Afară…
     este placut. Dupa ploaia de joi si binevenita racoare de ieri, astazi este exact cum imi place mie vremea pentru sambata.

                                         

    Mă gândesc…
    ca jurnalul acesta trebuia sa fie saptamanal. Eu am ajuns sa scriu cate o fila la doua luni.

    Si ma mai gandesc ca in ultima vreme scriu din ce in ce mai rar.

    Sunt recunoscătoare…
    pentru puiul meu. A mai crescut el si se face pe zi ce trece mai capos, dar tot puiu’ mamii este si inca mai prind cateva minute pe zi in care ma mai baga in seama. Ce sa va mai spun, baiatul este foarte ocupat, are program zilnic de iesit in fata blocului, de joaca cu bete – da, inca- si telefoane, de speriat oamenii si de cocotat in varfuri de copac.
    Dupa ce am aflat intr-o seara, ca fotoliul lui din copac este situat la nivelul trei de inaltime, a doua zi am cerut sa mi-l arate. M-am linistit, inaltimea nu era chiar ametitoare, crengile erau destul de solide, asa ca am rasuflat usurata.
    Il pusesem sa promita ca nu se va mai catara, dar nu eram chiar sigura ca va respecta promisiunea. Ufffff…
    Dupa ce termin de scris, dau o fuga sa vad in ce copac o mai fi…

    Din bucătărie…
    se mai simte iz de chiftelute. Mihnea imi ceruse chiftele sau sarmale in foi de vita. Vita nu am cultivat inca :), asa ca m-am oprit la prima varianta.
    Cu ce sunt îmbrăcată…
    o bluza care are un desen ca o gradina cu flori si un pantalon scurt,
    absolut nesemnificativ pe langa bluza si culorile ei.
    Citesc…
    Astazi nimic. Am vrut sa caut cateva pasaje in Caietul Mayei – Isabel Allende, ca sa pot scrie recenzia si am sfarsit prin a o reciti aproape pe toata. Intentionez sa vad un film.

      
    Ceea ce aştept…
    sa treaca saptamana viitoare, sunt cam stresata de ce urmeaza si vreau sa ne linistim si sa vina vacanta. Ce va spuneam eu, ca traim tot in asteptarea vacantei si a week-end-ului?

    Ce mai meşteresc..
    nu mesteresc nimic. Dupa ghivece din cutii de conserve, am tot vrut sa ma apuc
    de un proiect, dar…
    Insa azi dimineta, impreuna cu gradinarul Mihnea, am folosit o parte din ghivece.
    El a plantat eterna fasole, eu am rarit o violeta si am pus patrujel si marar. Aveam niste pliculete cu seminte, de nici nu mai stiu cand. O iesi ceva din ele? Se pun primavara. Cred. Daca fac abstractie de 6 zile, pot sa spun ca le-am plantat in anotimpul potrivit 🙂

    Ascult...
    linistea casei. Rar se intampla asta, din punctul meu de vedere.
    Punctul lor de vedere este exact invers. Adica este liniste prea multa si prea des.

    În casă…
    curat, frumos, aerisit, parfumat.
    Am muncit o groaza de ore, cu un elan si o forta, ca in tinerete.
    O fi semn bun? Vreau sa cred ca da!
    Pana fotografiez muscata mea, adica regina casei…sau plantutele celelalte…
    va mai arat niste paralute

    Unul dintre lucrurile mele preferate...
    să ma uit la campuri inverzite. Merge si un covor de maci, chiar si unul galben stralucitor de rapita, doar camp sa fie, lin sa fie, verde sau inflorit sa fie…
    Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii…
    pai… jumatate deja s-a dus.
    Parlamentam inca, pentru programul de maine.

    Aici este o imagine pe care doresc să o împărtăşesc:

    Mai sus v-am aratat o glicina. Glicina s-a dus, asa vreau sa se duca si stresul meu.
    Iar pana atunci, ma inspira puternic aceasta fotografie, mi-ar placea asa o plutire:

    Tot cu drag si tot din Centrul Vechi.
    (Fotografia, ca eu mi-s acasa.)

    Mihaela Damaceanu

  • Jurnalul unei femei simple 6

    Pentru astăzi(data/ora)…vineri 17.04.2015, ora 18,30
    Afară… bate vantul destul de puternic, dar tot se poate spune ca natura sarbatoreste. O splendoare de 
    verde, amplificata de toate culorile florilor, a imbracat orasul si campurile. Si muntii si dealurile, 
    adica tot. Tot ce vedem in jur este verde proaspat, lumina si viata noua. 
    Sa tot stai afara si sa te tot plimbi.
           

                                         

    Mă gândesc… cum functioneaza organismul ca un ceasornic superelaborat si cum stie chiar si cand sa isi ceara dreptul la odihna. In toti anii in care am lucrat in invatamant, niciodata nu m-am imbolnavit in timpul anului. Doar in vacante. Asa am patit si acum. Cand sa respir usurata ca toate treburile sunt in sfarsit aranjate si terminate, atunci si-a cerut drepturile si m-a pus la pat. Nu-i nimic, isi face si el numarul, isi revine apoi, si reluam firescul cotidian…
    Sunt recunoscătoare… pentru primavara. Este anotimpul meu preferat, este vremea renasterii, a bucuriei si a frumusetii. Ce vreti mai frumos decat valul de mireasa al copacilor, explozia lalelelor, a narciselor si a copiilor ce invadeaza parcurile?
    Din bucătărie…pauza. Mai sunt cateva urme ale sarbatorii si apoi trecem pe salate, sa ne inverzim si pe interior :))
    Cu ce sunt îmbrăcată…cu un trening bleu-ciel…
    Citesc…Nu mai citesc nimic. Nici macar bloguri nu am mai putut citi. Dar vin eu pe la voi, , repede, cum imi va permite spatele sa stau ceva mai multisor in scaun. Ieri am rezistat doar 20 de minute, m-am panicat ca nu o mai gasesc pe Irina, am promis ca revin si nu am mai putut, dar am apucat doar sa aflu unde este. Si Iuliana si-a schimbat casuta. Sa va fie cu noroc si bucurie, dragele mele!
      
    Ceea ce aştept…a, ultima data asteptam primăvara, acum chiar sunt multumita cu ce am. 
    Rar se intampla sa nu asteptam ceva. Aproape permanent traim asteptand cate ceva. Ei, uite ca ma bucur sa traiesc cu bucurie, momentul prezent. Chiar nu astept altceva, as opri clipa in loc.
    Ce mai meşteresc…nici de mesterit, nu mesteresc. Dar asa cum am scris mereu la acest capitol, am PLANURI. Mi-i mintea in general plina de frumoase planuri si intentii. Insa, acum traiesc momentul de relaxare si chiar si planurile-s mai departe.
    Ascult...traficul strazii. Nu este nici pe departe prea muzical, nu stiu de ce nu ascult altceva. Imi lipseste un radio cantand in surdina.

    În casă…aproape toate-s la locul. E frumusel.

    Unul dintre lucrurile mele preferate...să calatoresc si sa admir campurile verzi si satele cu gospodariile titirisite, curatite si desigur, INFLORITE.
    Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii…daca cedeaza durerea din spate, as face ceva trebusoare prin casa si apoi as iesi in Herastrau. Dar eu stiu? Mihai zice ca trebuie sa stau locului cateva zile…
    Aici este o imagine pe care doresc să o împărtăşesc: Va mai arat o magnolie. Alta, nu cea mai mare a Bucurestiului, dar tot in aceeasi zona si tot frumoasa.
    Bine v-am regasit, dragele mele!
    Incet-incet, trec sa va vad!
    Mihaela Damaceanu

  • Jurnalul unei femei simple 5

    Jurnalul a pornit de la corcodusha

    Pentru astăzi(data/ora)…vineri 30.01.2015, ora 20,30

    Afară… tot gri, dar parca nu mai este atata ceaţă şi umezeală

                                                    
    Mă gândesc… cum era pe vremea când oamenii lucrau şi sâmbăta, brrr…

    Sunt recunoscătoare… pentru blogul meu

    Din bucătărie…placinta cu spanac

    Cu ce sunt îmbrăcată…ca o ceapa, am vreo trei straturi, din care cel mai important este halatul albastru, groooos…

    Citesc…Caietul Mayei de Isabel Allende. Îmi pare că nu voi mai avea altă treabă până o voi termina si pentru ca gestionez un fel de gripa, combinata cu ceva slabiciune si un gust taaare amar in gura, cred ca cititul va fi ocupatia de baza a sfarsitului de saptamana.
     
    Ceea ce aştept…primăvara, anotimput meu de suflet.

    Ce mai meşteresc…nimic acum, ucenicia a inceput saptamana trecuta si o voi lua incetisor si gradual.

    Ascult...zgomote puternice din camera cealalta, de la televizor. Galagioase rau imi par emisiunile acestea pentru copii.

    În casă…treabă cam multa. Sper sa reusesc sa fac macar o mica parte, maine dimineata.

    Unul dintre lucrurile mele preferate...să stau la poveşti, cu Mihnea.

    Unele planuri pentru sfârşitul săptămânii…nu prea am planuri. Cum spuneam macar putin din treaba obisnuita sa pot face, apoi citesc si sper sa incep saptamana viitoare, cu sanatatea revenita :))

    Aici este o imagine pe care doresc să o împărtăşesc: Am gasit aceasta fotografie pe Facebook, se potriveste perfect, acum.

                                           
                                         

  • Jurnalul unei femei simple 4

    ‘Neaţa, zic, chiar dacă este pe sfârşite!

                                             

    Jurnalul a pornit de la corcodusha
     
    Pentru astazi (data/hora)…vineri 09.01.2015, ora 10,30
    Afara …ger, încă ger!  Se anunţă încălzirea vremii în week-end, dar mă bucur pentru iarna adevărată ce a fost la vremea ei. Gerul Bobotezei a venit fix de Bobotează! Doar oamenii aştia de la ştiri se miră şi ne panichează de parcă ţara asta nu a mai văzut iarnă până acuma.
     
    Mă gândesc …la un telefon pe care îl aştept şi care îmi va întrerupe elanul scriitoricesc.
    Din locurile de unde invatam …săptămâna aceasta am învăţat doar de pe bloguri. Aproape am trecut pe la toată lumea, unde nu am ajuns, trec cu siguranţă! Multe lucruri frumoase am văzut şi citit!
     
    Sunt recunoscătoare pentru …starea de bine, care persistă încă şi bucuria de a fi cunoscut atâţia oameni speciali şi frumoşi, prin această activitate de blogging.
    Din bucătărie …nu se simte nimic. Nu ne-au făcut bucătărie oamenii aceştia de la serviciu. 
    Să le sugerez, oare?
    Cu ce sunt imbracata …cu pantaloni maro-ciocolatiu şi cu un sacou foarte frumos. Pe cuvânt, a fost cel mai frumos sacou din garderoba mea, timp de doi ani. Recent a trecut pe locul doi, căci am primit unul şi mai şi, IMPECABIL croit, cel mai frumos din toată viaţa mea, nu chiar aşa de scurtă :)) Mulţumesc taaare mult!
    Citesc …  bloguri, v-am spus doar :))
    Ceea ce astept (sper) …uite, chiar nu ştiu acum. Nu aştept, trăiesc clipa!
     
    Ce mai mesteresc … ca de obicei, adică tot nimic. Dar este foarte posibil să urmeze ceva. Am făcut primul pas, am programat o întâlnire de lucru. Primul pas e cel mai greu! zice vorba aceea deşteaptă.
    Ascult … radio SMART FM în surdină. Nu cunosc piesa, m-am concentrat degeaba să o identific.
    În casa … este încă frumos. 

    Unul dintre lucrurile mele preferate …discuţiile cu prietenii de suflet.
    Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii …intrăm în programul obişnuit: sâmbătă treburile casei şi lucrat cu puiul, duminică la biserică, apoi iar Mihnea şi ceva relaxare, dacă mai rămâne.
    Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:
    de acum vreo trei ani.

  • Jurnalul unei femei simple 3

    Mai cu pauze, am ajuns şi la treia filă de jurnal :))
    Atâta doar, că în această perioadă parcă nu ne simţim simple.
    Este o perioadă în care fiecare femeie străluceşte, sau mai bine zis, toate strălucim în simplitatea noastră! 
    În căldura şi bucuria acestor zile magice, alături de cei ce ne iubesc, nu poţi fi altfel decât strălucitoare!
    Bine v-am regăsit, doamnele mele în strălucire şi tare vă mulţumesc pentru caldele mesaje şi urări!

                                             

    Cum vă spuneam, jurnalul a pornit de la corcodusha
     
    Pentru astazi (data/hora)…sâmbătă 27.12.2014, ora 12,17

    Afara …niiiiiiiiiiiinge! 
    Am avut parte de un Crăciun cu două anotimpuri. Am plecat la părinţii mei primăvara şi ne-am întors iarna, printre fulgi de zăpadă!…
     
    Mă gândesc …că tare este bine zilele acestea.
    Din locurile de unde invatam …de la mama, de la tata, de la Mihai şi Mihnea, de la sora, cumnatul şi nepotul meu. Cum am mai spus, de la fiecare poţi învăţa ceva!
    Sunt recunoscătoare pentru …starea de bine, tihnă şi bucurie.
    Din bucătărie …nu se simte nicio aromă. Iaurtul a fost regele dimineţii.
    Cu ce sunt imbracata …tot cu halatul pufos cu trandafiri roz. 
    Citesc …  acum nimic. O să-mi pun ghetuţele primite de la Moşu şi vom ieşi puţin din casă. Pe seară voi citi bloguri, căci tare sunt curioasă să văd cum aţi petrecut, ce aţi mai făcut, cum sunt brăduţii voştri!
    Ceea ce astept (sper) …ca starea aceasta de linişte, bine şi frumos să dureze tot anul!!!
    Ce mai mesteresc … desigur că acum nimic. Dacă împodobirea lustrelor, a casei şi a unei coroniţe se pune, pot spune că am meşterit şi eu ceva.
    Ascult … nimic. Sau liniştea caldă a casei.
    În casa … curat şi frumos. Avantajul de a fi fost plecaţi puţin. Când am intrat în casă, ne-a bucurat bradul, ordinea perfectă şi micile mele aranjamente. Musafirii şi balamucul au fost la mama :)) Dar nu am plecat înainte de a lăsa şi acolo totul în ordine, aproape cum era când am ajuns.
    Şi mă mai bucură perdelele. Mi-am luat perdele noi în living şi sunt tare frumoase. În spatele lor este o altă perdea de fulgi, la fel de frumoasă. Rar au arătat ferestrele mele la fel de bine ca azi, cu perdea dublă, pe ambele părţi ale ei.
    Unul dintre lucrurile mele preferate …luminiţele din brad, mirosul proaspăt de cetină verde, lumânările sclipind în noapte. Trebuia să scriu doar unul, nu :))
    Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii …fără planuri zilele acestea. Deşi ar trebui să mă mai gândesc măcar la organizarea nopţii de Revelion.
    Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:
    Am o mulţime de fotografii, însă iar mă chinui cu laptopul şi nici nu sunt la fel de reuşite ca aceasta:
    Sursa: Google
    Sărbători cu multă bucurie să aveţi!
    Mihaela Dămăceanu

  • Jurnalul unei femei simple 2

    Iată că am ajuns şi la a două filă de jurnal, de data aceasta mai la timp.

                                             

    Cum vă spuneam, el a pornit de la corcodusha
     
    Pentru astazi (data/hora)…sâmbătă 29.11.2014, ora 9,10
    Afara …tot rece, dar parcă încep să mă obişnuiesc…
     
    Mă gândesc …că am prea multă treabă astăzi şi mi-e teamă că mi-am propus cam multe.
    Din locurile de unde invatam …în ultima vreme din manualele de clasa a IV-a, haha.

    Sunt recunoscătoare pentru …căldurica din casă, cred că toată iarna voi fi recunoscătoare pentru asta.
    Din bucătărie …doar cafea, momentan. Urmează o mâncărică de mazăre.
    Cu ce sunt imbracata …un halat alb cu tranfdafiraşi roz. Moale şi pufos, mi-e tare drag de el.
    Citesc …  tot „Sfinţii nebuniilor incipiente” de Elif Shafak. O termin diseară. Nu pot spune că nu mi-a plăcut, dar preferata mea dintre cele trei citite, rămâne Onoare.
    Ceea ce astept (sper) …să vină vacanţa de sărbători şi să admir luminiţele din pomul de Crăciun. Luminiţele acestea sunt unul din puţinele lucruri ce mă reconectează cu anii copilăriei.

    Ce mai mesteresc … sper ca odată să am ceva de trecut aici. Nu renunţ la rubrică ca să mă mobilizeze.
    Ascult … zgomotul tramvaiului ce trece prin faţa ferestrelor.
    În casa … mă aşteaptă curăţenia. Chiar strigă la mine să las Internetul de-o parte. Eu îi răspund că şi blogul este treaba mea :)) şi îmi place mai mult de el, decât de ea, care mă bucură doar când este gata. Procesul ei este anost şi obositor, dar să scrii Jurnalul este muuuult mai plăcut. I-am zis durerosul adevăr, sunt mândră de mine acum :))
    Unul dintre lucrurile mele preferate …să citesc. Dacă s-ar putea trăi din asta, nu am mai avea nicio problemă financiară. Poate vreodată s-o inventa şi profesia de cititor, cine ştie…Vă spuneam doar că îmi place să visez,  nu?
    Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii …poate mâine mă şi odihnesc puţin, că în rest v-am spus: printre curăţenia aia, am de lucrat cu Mihnea română, mate, engleză plus ascultatul la istorie, geografie şi alte asemenea materii. Şi poate mai scriu ceva. Mi-e dor de-un fiiiiiilm!
    Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

    În afară de luminiţe mai mă topesc şi după coroniţe, aşa că astăzi ea va fi vedeta.

    Ce ziceţi de frumuşica aceasta?

    Sursa: Pinterest

    Mihaela Dămăceanu

  • Jurnalul unei femei simple

    De  multă vreme citesc cu plăcere aceste file de jurnal. M-am gândit să încep şi eu să le scriu.

                                             

    Cu mult timp în urmă, jurnalul a pornit de la corcodusha
     
    Pentru astazi (data/hora)…24.11.2014, luni, ora 16,30
    Afara …rece, nor, gri…
    Mă gândesc …că nu am prea mai trecut pe-aici.
    Din locurile de unde invatam …de oriunde dacă ai ochii larg deschişi, timpul şi dispoziţia să observi.
    Sunt recunoscătoare pentru …familia mea, serviciul acesta aşa cum este el şi apartamentul nostru călduros.
    Din bucătărie …acum nu ştiu, dar de dimineaţă persista un miros de clătite. Neplăcut mi-a părut la prima oră a zilei.
    Cu ce sunt imbracata …un pantalon crem, cu o bluză în dungi maron-ciocolatiu.
    Citesc … „Sfinţii nebuniilor incipiente” tot de Elif Shafak
    Ceea ce astept (sper) …să vină vremea în care să nu mă mai simt depăşită de toate, dacă o exista aşa ceva.. De fapt există, dar mă abţin să spun unde.
    Ce mai mesteresc … nimic. Din păcate eu nu prea meşteresc, cu toate că mereu mi-aş dori.
    Ascult … tocmai sună un telefon.
    În casa … doar ce am făcut curăţenie în week-end, dar se cere cea generală.
    Unul dintre lucrurile mele preferate …să visez cu ochii deschişi.
    Unele planuri pentru sfârșitul săptămânii …să mă apuc de curăţenia generală.
    Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

    Mihaela Dămăceanu