Afară e chiar toamnă. Foarte toamnă a fost şi ieri, dar câte urări mi-am primit şi câţi prieteni mi-am vorbit…
Încheiam câte o conversaţie c-un zâmbet rămas în colţ de gură şi cu ferma convingere că nu voi mai putea vorbi un an. Până suna din nou şi o luam de la capăt ca şi când.
Se vede treaba că undeva, in adânc de suflet, era un mare dor de vorbă rostită. Că altfel nu pot pricepe cum de reporneam discutii de zeci de minute, în timp ce eram ferm convinsă că nu mai pot vorbi deloc. Da’ deloc.
Ori am căzut în butoiul cu bucurie, ori toţi prietenii m-au săgetat cu ea, ori vorba e ca mersul pe bicicleta şi nu se uită. Şi cu cât le practici, cu atât le-ai practica mai mult 🙂
Aşadar, am aflat de-a lucruri…m-am bucurat de veşti, m-am întristat de câte altele…câte o boală, câte o operaţie. Cu unele prietene nu mai vorbisem de prea mult timp, iar lumea nu stă-n loc vreodată. Tot se-ntamplă, tot se mişcă.
E foarte toamnă, dar e şi plăcut. Nici nu ştiu de ce m-am apucat să scriu astăzi, că nu v-am spus nimic. Doar ca să mai ştiţi de mine.
Şi doar ca să înţelegeţi de ce nu am venit deloc pe aici, zilele trecute. Pentru că e toamnă si trebuie să scriu un articol serios. Articolul e atât de serios, că nici nu îmi vine să mă apuc de el 🙄 .
Iar ieri am fost cu vorba-vorbă, nici nu am deschis blogul. Multumesc cu intarziere urărilor voastre şi scuze că nu am apucat să răspund.
Ca să nu vă supăraţi pe mine, am căutat un buchet de flori, să vi-l ofer în dar. Cică frumoasele şi coloratele acestea sunt cultivate de oameni cam de 3500 de ani.
Pe cât de vesel colorate, pe atât de amărui-parfumate, crizantemele si suratele lor, tufănelele, sunt ieftine şi oricând la discreţia iubitorului de floare, de toamnă, de culoare.
Aşadar, dacă nu le aveţi pe masă, măcar să le primiţi de la mine!
După ce închei de tot cu vorba rostită, mai revin eu şi la cea scrisă 🙄
Vă mulţumesc pentru că îmi sunteţi alături!
Dacă vă place ce citiţi, dacă vă e de folos sau vă impresionează cu ceva, vă puteţi abona la blog (în casuţa de abonare din dreapta sus) sau puteţi da un like paginii de Facebook a Blogului de familie.
Iar dacă v-a placut articolul, cu un share pe Facebook il puteţi arăta şi prietenilor.
