Odata ce mi-am incetat propriile framantari si am acceptat posibilitatea unui alt drum, era firesc de-acuma, sa vedem ce crede copilul. Dar copilul tot copil. La 11 ani el are alte griji, nu se preocupa de astfel de decizii capitale. Mi-a raspuns ca nu stie. Nici nu m-a mirat prea tare, cu doar doua saptamani in urma eram si eu la fel.
Cea mai buna idee mi-a dat-o o prietena de la serviciu, cu care nu de putine ori ma sfatuiesc in ale vietii valuri. Sugestia ei a fost sa ii explic ca de-acum incolo, este normal sa ne orientam pe ceva in mod intensiv.
„Chiar daca nu este intotdeauna asa, tu spune-i ca din clasa a V-a avem de ales intre intensiv matematica, intensiv limba romana, intensiv desen sau intensiv limba engleza. Ca nu trebuie sa dea un raspuns pe loc, dar trebuie sa se gandeasca la acest lucru”.
Super-buna idee!
Am aplicat-o imediat si raspunsul lui Mihnea a fost: „chiar daca eu nu am crezut vreodata ca as fi foarte bun la matematica, din ultimele rezultate m-as putea gandi sa merg pe matematica intensiv.”
La asa ceva nu ma asteptam. Nu ca nu ar fi bun la mate, copilul este bun, dar nu vazusem sclipiri si inclinatii spre matematica pana acum.
– Dar la desen, la arta, nu te gandesti deloc?
– Nu, mami, nu m-am gandit.
– De ce? Doar ai desenat ani de zile, cu o placere incomparabila cu cea a lucratului la matematica si la oricare alta disciplina scolara.
– Da, ai dreptate. Dar eu sunt bun la desen, nu sunt la fel de bun si la pictura si nu as vrea sa merg acolo si sa fiu printre cei mai slabi dintre elevi.
Mi s-a inmuiat sufletul cand am auzit o asemenea explicatie.
 |
| Mihnea si doamna invatatoare, incadrati de 2 picturi-cea din stanga fiind recenta |
– Mihnea, pui, esti mai bun la desen pentru ca ai exersat mai mult. La pictura, in schimb, ai un foarte bun simt al culorii. Iar tehnica se imbunatateste prin exercitiu. Si nu exista oameni foarte buni la toate. La acest liceu sunt oamenii cei mai potriviti sa observe la ce esti mai bun si sa te indrume in acest sens. Sunt multe orientari posibile in domeniul artelor plastice, nu doar desen sau pictura. Atatea cate imi vin in minte, poti alege ulterior: design vestimentar, design interior, design industrial, arhitectura, restaurare si altele pe care nu le stiu eu. Si sunt aproape sigura ca nu vei fi printre cei mai slabi copii, dragul mamii!
– Da, ai dreptate in ceea ce priveste simtul culorii! si a picat putin pe ganduri.
Am continuat sa ii explic ca eu nu ma pricep, dar daca i-ar placea sa reia pictura si desenul in mod intensiv, nu pot gasi un loc mai bun decat acesta. Desigur, doar daca isi doreste aceasta!
L-am simtit ca se lumineaza, ca ii dispare neincrederea si teama.
Si a urmat un DA din tot sufletul!
I-am multumit in gand prietenei mele pentru idee, altfel nici nu as fi aflat ca de fapt neincrederea si teama il blocasera atata vreme. Saracele sufletele mititele, dupa o varsta este mai greu sa le faci sa iti impartaseasca toate gandurile si temerile.
L-am sunat pe domnul profesor si i-am spus ca ne hotarasem si ca il rugam sa ne ajute putin. Cu mult drag, ne-a spus ca va veni de cateva ori mai aproape de examen, ca nu ar avea nevoie decat de ceva incurajare, care intotdeauna prinde bine. Deosebit si absolut special domnul profesor, la fiecare discutie cu dumnealui, intelegeam din ce in ce mai mult de ce il indragise Mihnea asa de tare!
Si asa am facut. A fost atat de amabil, m-a surprins cum putini oameni au mai reusit in aceste vremuri, nu pot scrie eu aici chiar toate cele, dar pot sa spun ca rar intalnesti asemenea persoane.
Si se pare ca suntem niste norocosi, caci incepand cu doamna invatatoare, cu invatatoarea din clasa intai, pe care Mihnea a avut-o la Botosani si continuand cu domnul profesor, chiar am avut parte de oameni extraordinari!
A venit de trei ori, i-a dat copilului indicatii importante, a admirat si comentat fiecare lucrare, stiind atat de bine cum sa faca orice observatie fara sa descurajeze.
Examenul a avut loc vinerea si sambata trecuta si a constat intr-o proba de desen si alta de pictura, fiecare cu durata maxima de patru ore. Nu mi-a venit a crede ca baiatul meu care la fiecare concurs iesea mai devreme, a putut sa stea 4 ore la desen. Incepusem si sa imi fac griji, ca mai eram acolo doar vreo 4-5 parinti. La proba de pictura am avut mai multe emotii. Subiectul trebuia sa includa in mod obligatoriu personaje, adica ce cred eu ca ar fi cel mai greu. Li s-a dat tema „Joc de copii” si cerinta a fost nu cu unul, ci cu trei personaje. Mi s-a parut greu, a iesit mai repede de patru ore, aveam emotii.
Mihnea parea O.K., ceea ce mi-a dat incredere. In zilele de examen avusese o stare foarte buna, iar eu am facut eforturi maxime sa nu ii transmit emotiile si stresul meu.
 |
| „Poza asta sa o pui pe blog si sa scrii: Mihnea dupa examenul de la Tonitza” |
Dupa examen mi-a spus de doua ori ca abia asteapta ziua de marti (cea cu rezultatele). L-am intrebat daca are emotii, acum imi puteam permite. Mi-a spus ca PUTIN. Eu cred ca erau ceva mai multe, de la discutia pe care v-am relatat-o, am simtit cum dorinta de a intra la „Tonitza” crestea exponential. In ultima saptamana desenase si pictase ore intregi, doua-patru lucrari zilnic. Parca se reconectase si vedeam ca isi doreste sa mearga acolo, mai mult decat am vazut orice la el.
A venit ziua de 16 si am fost atat de bucurosi, am varsat atatea lacrimi de bucurie, ca niciodata in viata. Si imi tin si acum inima cu mainile puternic apasate, ca sa nu o las sa o ia in zbor!
Dupa atatea framantari si ezitari, acum am un sentiment de bucurie si de convingere ca am facut cel mai bun lucru posibil la acest moment, pentru copilul nostru. Si exact la fel simte si el! Ce sa va mai spun, cica deja are si prieteni acolo 🙂
Suntem foarte, foarte fericiti! Nici in vis nu am avut curaj sa sper la rezultatul foarte bun pe care l-a obtinut.
Din toamna, Mihnea va fi elev al Liceului de arte plastice „Nicolae Tonitza”!
Multumim Domnului pentru copilul pe care ni l-a dat si pentru inzestrarile pe care le-a pus in el, multumim doamnei invatatoare Burduf, multumim domnului profesor Ghiata!
Mihaela Damaceanu
Felicitariiiii Mihnea!!!! Felicitari Mihaela si Mihai pentru ca i-ati suflat in aripi! Vai, ce fericita sunt, ma bucur tare mult pentru voi! Va pup cu mare, mare drag pe toti trei! Sunteti buni de cinste! 🙂
Multumesc, draga mea, si te pup si eu!
Da, da, te asteptam la cinste!
Am citit cu emotie pasii prin care ati trecut, dedicatia ta si a lui pentru ceea ce ii place au dat roade, va felicit! pupici
Multumesc, Mihaela! Am scris cu emotie, acum parca as relua si as mai modifica pe ici pe colo, dar am vrut sa transmit cumva si emotia si framantarea, pentru ca stiu sigur ca multa lume trece prin astfel de ganduri si nu este usor. Altii, cum este sotul meu de exemplu, merg foarte mult pe instinct, pe simtire si nu stiu cum este mai bine. L-am dus pe Mihnea la liceu inainte, tocmai pentru a vedea ce simte si el, ce ii inspira locul, mediul.
Deci am incercat sa tin cont de toti factorii, iar acum chiar suntem foarte fericiti si mandri de el!
Felicitari!!!!!
Cate emotii si ce final minunat!!! Doamne ajuta! cu drag, Ioana
Da…nici acum nu am terminat cu emotiile, sunt inca intr-o plutire…
Multumesc mult, Ioana!
Cele mai calde felicitari ! Bravo ! Sunt sigura ca o sa-si urmeze drumul si o sa va mandriti cu el.
Tare multumesc, draga Dani! Sa dea Domnul sa-i fie bine pe acest drum si sa deseneze mereu cu placere!
Bravo, Mihnea! Felicitări! Te aşteaptă o perioadă atât de frumoasă şi de efervescentă!
Felicitări, Mihaela! Mult succes în continuare.
Felicitări, Mihnea! :)) Nu mă pricep la artă, dar desenele lui întotdeauna mi s-au părut foarte bune. Tare mă bucur pentru voi! 🙂
Bravo, bravo ! Asa cum ti-am marturisit inaintea probelor, eram sigura ca Mihnea va face o figura frumoasa. Ma bucur mult ca sunteti incantati de ideea de a-l indruma spre Tonitza si sper ca acesta sa fie drumul pe care si-l doreste si care ii va aduce numai bucurie. Multa sanatate si inspiratie lui Mihnea si voua, minunati parinti de copil talentat !
Te pup cu drag, 🙂
Ralu Teo
Felicitari!ne gandisem si noi la varianta asta pentru cea mare, dar pana la urma am hotarat ca e mai bine sa ramana la scoala actuala.Recunosc ca nici nu am avut recomandari bune pentru Tonitza, din contra.Poate o sa ne povestesti pe parcurs despre mediul de-acolo.
ooooo, cat de tare!!! braaaavooo copil talentat! pai daca nici tu, atunci cine?
sa te aiba Domnul in grija si sa devii un artist de renume mondial, ca ai tot ce-ti trebuie.
Iti multumim, Adrian si intoarcem felicitarile si spre voi! Karla a terminat ciclul gimnazial si urmeaza si pentru ea un drum nou, in alt loc, dar tot plin cu succese! Tinem pumnii saptamana viitoare!
Multumim din suflet, Adelina! Nici eu nu ma pricep, observam doar coloritul, liniile si emotia pe care reusea sa o transmita.
Si eu te pup cu mare drag, tinem pumnii saptamana viitoare si pentru voi si sunt sigura ca va fi bine!
Acum, chiar sunt incantata, imi doresc sa fiu intotdeauna asa! Si mai ales imi doresc sa fie si el!
Multumesc, Irina! Eu atunci cand am refuzat din start, nici macar nu aveam referinte, a fost o presupunere de-a mea. Ulterior, tot vorbind am inceput sa gasesc si unchi, matusi de-ale elevilor de acolo. Parerile nu au fost rele, ci dimpotriva. Una singura a fost negativa, si anume ca atmosfera este boema si copiii sunt cam…visatori. A, si ceva referitor la costul mare al materialelor.
Dintre cele pozitive, cea mai raspandita a fost ca elevilor le place acolo. In mintea unui adult, asta poate fi cu dus si intors. Oricum, voi face tot ce pot sa urmaresc ca si pana acum activitatea lui si cu siguranta voi mai povesti. Din alt punct de vedere, cam despre orice loc am incercat sa obtin informatii, am pareri de ambele feluri.
Multumesc, Cristina mea draga! Sa dea Domnul sa ii placa, sa isi mentina entuziasmul, sa evolueze la partea artistica, dar sa fie bine si la celelalte materii, adica cele importante.
Felicitari lui Mihnea, felicitari familiei! Sa aveti numai bucurii si sa ajungeti la tel fara regrete! Mihnea are talent si cu siguranta diamantul din el va mai capata câteva fatete lustruite si va creste in valoare!
Numai gânduri bune, pupici îmbratisari! ♥
Multumim, draga mea Carmen! Sa dea Domnul sa fie bine si sa ii placa acolo!
O saptamana frumoasa, minunata si roz!
Ceee bine imi paare! Mii de felicitari! Ma bucur mult pentru voi!
Mult succes lui Mihnea la noua scoala!
Felicitari, draga mea, felicitari pentru victoria lui Mihnea si pentru a ta. A fost o alegere importanta pentru viata puiului tau si un succes meritat. M bucur din tot sufletul pentru tine si pentru el. Cand va fi un mare , mare, artist, consacrat, am sa incerc sa cumpar una din lucrarile lui si nu o sa imi permit, pentru ca se vor vinde pe bani grei! Abia astept momentul ala sa te felicit din nou.
Multumesc mult ! Am depasit cu bine emotiile si provocarea primei probe. Speram sa fim Dumnezeu alaturi de noi si miercuri. Numai bine va dorim, incredere in viitor, multa sanatate si o vacanta cat mai frumoasa !
Ralu Teo
Felicitari lui Mihnea! Eu cunosc pe cineva care a terminat Tonitza si am auzit numai lucruri frumoase despre scoala. Mult succes si multa inspiratie!
Multumesc tare mult, draga mea!
Hihi, Dana, ar trebui luate de pe acuma 🙂
Multumim, Danuta draga, sper si eu sa ii fie bine!
Multumim tare mult, Dana! Si eu am auzit multe pareri pozitive si vreo doua nu prea…am scris mai sus. Sper mult ca baiatului sa ii placa!
Bravo, Ralu! Sigur va fi bine si maine.
Am vazut poza aceea simpatica de pe FB, tinem pumnii si maine si apoi sunteti fericiti si…in vacanta cu voi! SUCCES!!!!
🙂 Wow! FELICITARI! Oricum, are talent! Mult succes si inspiratie in viata 🙂
Multumesc!!!!!
Ce faci tu, draguta mea? Merge renovarea, merge?
Abia astept sa vad ceva poze!
Felicitari dragilor! Mihaela iti inteleg mandria si entuziasmul legate de reusita fiului tau. Eu am ramas foarte dezamagita cand l-am vazut pe lista de la gradinita de stat respins pe fiul meu.
Stefania
Multumim frumos, Stefania! Da, dupa toata framantarea, acum m-am linistit si sunt tare bucuroasa.
Pe bune, respins la gradinita de stat???? Asta-i chiar culmea, s-au zapacit toate in tara asta!
Si acum trebuie sa cauti alta si sa stai iarasi cu griji de-astea?
Il voi inscrie la particulară din toamnă. Am citit si experienta voastră cu progresele de la grădinița particulara si asa m-am decis.
Mult succes va doresc! Ma bucur tare mult ca postarile despre gradinita ti-au fost de folos!
O duminica placuta va doresc si sa ai grija cu racelile in primul an de gradinita! Este un fel de azice sa ia grija, ca de fapt, cu si fara grija, ele tot apar! Nu stiu ce mi-a venit sa-ti spun despre ele sunt multe alte lucrurile bune si mai importante, dar m-am gandit sa te previn si supra acestui aspect! Cu drag!
Trec clasa a10-a in liceul Nicolae Tonitza si primul an a fost atat de frumos si de intens incat mi s-a facut dor si am inceput sa caut diferite articole pe internet despre liceu. Am dat de acest blog si am stat sa citesc cu lacrimi in ochi. Mi-am adus aminte de emotia si entuziasmul admiterii. Ma bucur ca l-ati adus la Tonitza si i-ati deschis acest orizont magic al artei. Mult succes in continuare! 🙂
Felicitari baiatului! Sunt frumoase desenele!
Mult succes in continuare!
Admir mult persoanele talentate la desen/pictura,eu nu sunt in stare sa trag o linie :)) antitalent, ce sa mai :))
Am o nepoata talentata la desen, speram si pentru ea sa intre la liceul de arte.
Multumesc, Luiza! Sa stii ca si eu sunt fix ca tine, de la tatal lui mosteneste acest dar!
Succes nepotelei, poate se vor cunoaste copiii!
E, cum a fost prima zi de scoala? Ce zice Mihnea? Care e atmosfera? Cum sunt colegii?
Mai tineti-ne la curent. Suntem si noi interesati de o asemenea miscare 🙂
Succes la scoala si multa inspiratie!
Bianca, ma bucur ca mi-ai scris aceste randuri, poate ne vom si cunoaste odata! M-a emotionat comentariul tau si iti doresc mult succes in noul an scolar!
Prima zi nu a fost prea reusita. Deschiderea anului scolar a fost facuta prea rapid si nu foarte organizat. Erau toti elevii acolo, inclusiv cei de liceu, despre care eu credeam ca vor invata in celalalt sediu de pe General Berthelot. Auzisem insa, ceva ca sediul acela ar fi fost revendicat si poate de aceea au fost toti aici, nu stiu exact. Doamna diriginta mi s-a parut foarte draguta, iar Mihnea este foarte incantat. El este copil si s-a bucurat de atmosfera mai altfel, de acolo, adica chestii de genul ca la ateliere pot asculta muzica in casti in timp ce picteaza si ca pot iesi in pauze afara (doamna invatatoare nu ii lasa, de teama sa nu pateasca ceva, desigur). Ieri a avut ore normale, deja a primit teme la trei materii. Colegii ii plac si par a fi copii buni. Deseara este sedinta cu parintii, mai las un pic de timp sa imi fac o impresie mai temeinica si voi scrie un articol despre prima parte. Multumesc pentru comentariu, bine ai venit(desi cred ca ai mai fost)!!!
Te mai astept cu drag si te rog, daca nu te superi, semneaza in final cu ce nume vrei tu, ca sa te pot recunoaste 🙂 Din ce pareri am mai aflat intre timp, direct de la elevi sau fosti elevi, s-ar parea ca lucrurile sunt bune. Parca ar fi un fel de enclava in sistemul nostru scolar, in care elevii sunt lasati si chiar incurajati sa se exprime, ceea ce pe termen lung "le da incredere in ei". Vom vedea, dar parerea lui Mihnea de inceput este foarte O.K., tot imi spune ca asteapta sa mearga la scoala.
Bună ziua și băiatul meu ar vrea la tonitza dar puteți sa îmi recomandați pe cineva cu care as putea sa lucrez înainte.
Baiatul meu nu a facut o pregatire anume, doar un curs gratuit de pictura in clasa a II-a la o scoala de muzica si arte plastice din sectorul 2. Insa la admitere si dupa, am inteles de la alti parinti ca si in Liceul Tonitza s-au organizat niste cursuri. Din pacate, nu stiu mai multe, dar daca doresti iti voi comunica pe mail ce mai aflu cand mai ajung pe la scoala. Adresa mea de mail o gasesti pe pagina "Despre" -sus in stanga.
Felicitari!
Cred ca am pierdut legatura in acesti ani, dar am gasit articolul tau la recomandarea unei prietene si abia la final am realizat ca va/te cunosc din mediul online de cativa ani.
Antoooo, ce bucurie sa ne reauzim! Multumesc, multumesc frumos! Am cam pierdut legatura si imi pare rau. Iar zilele trecute am citit ca ai renuntat la piticidarvoinici si marturisesc ca m-am intristat. Va imbratisez si sper sa mai scrii!!!
Miha, am renuntat la Pitici acum cativa ani 😀 In iarna am renuntat la blogul de pe domeniu si implicit la blogging, dar am reusit sa raman constanta in lecturarea blogurilor care imi plac.
Stiam ca ai alt blog, dar ma bucur mult ca l-am descoperit pe acesta si mai ales ca te-am regasit 🙂
Eu ma intristez de cate ori vad ca se inchide un blog… Tu scrii frumos, chiar imi pare tare rau. Dar uite ca tot ne mai intalnim, pana si copiii se pot intalni. Va doresc mult succes in continuare si tinem legatura!
Buna, Mihaela! Au trecut cativa ani de cand Mihnea a inceput cursurile la Liceul Tonitaza. Noua, părinților interesati dr acest liceu ne-ar fi utila o parere legata de liceu, acum cand aveti o experienta de cativa ani. Mulțumesc!
Buna, Flori, si bine ai venit pe blog! Tu ai dreptate,m-am gandit si eu la asta. Este cea mai citita postare de pe blog, doar ca tot ce scriu aici are mari implicatii in viata copilului si nu mai imi da voie sa scriu despre el. Nu pot face altceva decat sa ii respect parerea. Dezavantajul scrierii si semnarii cu numele adevarat
Mulțumesc pentru raspuns, incerc sa citesc dincolo de cuvinte. Sarbatori frumoase!