Săptămâna trecută am ajuns cu bine la finalul anului şcolar. Între serbarea de la şcoală, aglomeraţia mare de treburi de la serviviu şi ceva activităţi speciale planificate în week-end, nici nu prea am mai putut deschide  blogul, nu mai spun să şi scriu câteva rânduri.
Desigur că cel mai important eveniment al săptămânii, a fost serbarea de sfârşit de an.
Serbare la care am plecat cu mari emoţii, ca orice părinte de copil.
Vremea a fost ploioasă, toată lumea s-a strâns în sala de festivităţi şi totul a decurs foarte repede.
Nu am reuşit să fac decât vreo câteva poze, şi nici acelea nu au ieşit deloc bine.
Noroc de o prietenă, ce mi-a trimis şi mie câteva.

Dar nu pot pune aici decât una singură, cu Mihnea şi doamna învăţătoare, căci în celelalte se văd prea mulţi copii.
Mai am de spus doar câteva impresii despre anul ce s-a scurs:
– clasa a III-a a fost mai grea decât precedentele. Este firesc ca fiecare an să fie mai dificil, dar constatarea  mea are legătură cu programa şcolară de la matematică, în special. Mi s-a părut foarte densă şi dificilă pentru nivelul lor. Au trecut doar în câteva ore prin înmulţire şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi la împărţire. Atunci mi-am explicat de ce învăţătoarele insistaseră ca în vacanţa precedentă să învăţăm acasă tabla înmulţirii şi a împărţirii;
– la limba română, programa a fost ceva mai rezonabilă decât la matematică, dar aici este o cursă continuă şi lungă, ca să ajungi la scrierea corectă şi la crearea obiceiului de a citi. Cel puţin, la noi aşa este;
– Mihnea a avut un moment de oboseală în primăvară, care a coincis cu al meu. Rezultatul a fost acea notă despre care v-am povestit. Din fericire, a trecut repede şi şi-a revenit, reuşind să termine anul cu rezultate şcolare foarte bune. Lecţia primită a avut efecte şi a învăţat din ea.
Acestea fiind povestite, închei urându-va o binemeritată  VACANŢĂ PLĂCUTĂ şi o săptămână asemenea!
Cu drag, 
Mihaela Dămăceanu